Ucraina / Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni pentru puterea de la Kiev: Până acum doar SUA erau adeptele acestor forme de presiune

De Anne-Marie Blajan | 19.2.2014 .

UPDATE: Instituţiile financiare internaţionale au decis o reducere a contactelor cu guvernul de la Kiev. Banca Europeană de Investiţii anunţat miercuri că suspendat activităţile în Ucraina. „Pentru moment, situţia este atât de crudă că ar fi incorect politic să continuăm”, a argumentat preşedintele instituţiei Werner Hoyer. Activităţile recente în Ucraina ale BEI includ finanţarea extinderii liniei de metrou, modrnizare facilităţilor de control aerian şio linie de credit pentru proiectr mici şi mijlocii. Contractele financiare au fost semnate în perioada 2007-2013 şi sunt în valoare de 2,1 miliarde de euro. Preşedintele BEI a spus că va aştepta decizia de joi a miniştrilor de Externe ai statelor UE înainte de a decide noi acțiuni.

În schimb Banca Europeană pentru Reconstrucție și Deyvoltare nu va adopta aceeași măsură, au anunțat reprezentanții ei. Un purtător de cuvânt al instituției, citat de Reuters, a spus însă că de trei săptămâni BERD se concentreayă pe sectorul privat și și-a redus contactele cu autoritățile guvernamentale.

Între timp, cancelarul Angela Merkel a declarat în urma întâlnirii de la Berlin că ameninţarea iminentă cu sancţiuni împotriva guvernului ucrainean are ca scop să demonstreze că Uniiunea Europeană este serioasă atunci când vorbeşte despre nevoia de reîntoarcere la dialogul politic. “Când miniltrii de externe se vor întâlni mâine (n.r. joi) în Bruxelles, trebuie să vorbească despre sancşiuni precise care trebuie impuse, pentru a arăta că suntem serioşi şi că procesul politic trebuie reluat”, a spus aceasta. Angela Merkel a avertizat însă că sancţiunile nu sunt suficiente şi că este nevoie ca UE să borbească atât cu liderul de la Kiev, cât şi cu opoziţia.

Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni pentru puterea de la Kiev. Preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a spus miercuri că aşteaptă de la statele membre acţiuni precise împotriva autorităţilor ucrainene. Tot mai multe cancelarii europene vorbesc despre aceste sancţiuni.

Premierul polonez Donald Tusk a declarat că va avea discuţii cu administraţiile celor mai importante ţări europene şi va face presiuni pentru impunerea unor sancţiuni “personale şi economice”. A vorbit deja cu preşedintele francez, Francois Hollande, şi s-au pus de acord asupra nevoii de sancţiuni punctuale pentru autorităţile ucrainene.

Mai mult, liderul de la Eysee a cerut Uniunii Europene să facă pregătirile pentru ca miniştrii de externe ai ţărilor UE, invitaţi joi la o reuniune de urgenţă la Bruxelles, să anunţe deja acecste sancţiuni.

Ambasadorii statelor Uniunii s-au reunit încă de miercuri pentru a elabora paşii de impunere a sancţiunilor, luând în considerare atât interdicţii de circulaţie, anularea vizelor, cât şi îngheţarea activelor din străinătate ale cercului de apropiaţi ai preşedintelui.

Este o poziţie căreia i se alătură Suedia şi Germania. Ministrul de Externe german, Franz-Walter Steinmeier a avertizat că vinovaţii pentru victimele de la Kiev vor suporta consecinţele. Acelaşi lucru l-a spus şi şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt, iar Euobserver susţine că afirmaţiile sale vizează mai mulţi oameni din administraţie şi apropiaţi preşedintelui Ianukovici. Ar putea fi vorba despre o îngheţare a averilor lui Andrei Kluyev, şeful de cabinet al preşedintelui Ucrainei, fostului premier Mykola Azarov şi a fiului lui Viktor Ianukovici, Oleksandr, care deţine companii şi proprietăţi imobiliare în Austria, Olanda şi Marea Britanie.

Spre deosebire de şeful diplomaţiei germane, purtătorul de cuvânt al cancelarului Angela Merkel a spus că este „profund preocupată” de situaţia de la Kiev, dar întrebat dacă trebuie impuse sancţiuni, el a precizt că şefa guvernului federal crede că „nu suntem încă în acea fază”. Totuşi, mai multe explicaţii se aşteaptă de la Angela Merkel în cursul zilei de miercuri. Aceasta este la Paris, unde are o întâlnire cu preşedintele francez Francois Hollande.

Diplomaţii au avertizat că sancţiunile vor fi mai degrabă un gest politic, având în vedere că demersuri precedente nu au dus la înlăturarea unor lideri precum cel din Belarus sau Zimbabwe.

Sancţiunile i-ar putea afecta pe oligarhii ucraineni, mai ales a acelora care îl susţin pe preşedinte. Unul dintre ei ar putea fi Rinat Ahmetov, cel mai bogat ucrainean şi cunoscut drept patronul echipei de fotbal Şahtior Doneţk. El este principalul ponsor al partidului lui Viktor Ianukovici. Tocmai de aceea, acesta a dat un comunicat de presă în care a criticat violenţele din noaptea de miercuri.

“Victimele omeneşti, înregistrate atât de partea manifestanţilor, cât şi de partea forţelor de ordine, sunt un preţ inacceptabil pentru erorile politice”, a transmis acesta. În plus, a făcut un apel “oprirea vărsării de sânge”.

Citiţi şi:

Ucraina: Violențe fără precedent – 26 de morţi şi o mie de răniţi. Rusia vorbeşte despre o “lovitură de stat” la Kiev

Ucraina / Dilema sancțiunilor economice împotriva oligarhilor, care ar putea pune presiune pe regimul politic

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »