Ucraina/ Viktor Ianukovici, pus sub acuzare pentru omor în masă, este de negăsit. Catherine Ashton vizitează Kievul

De Anne-Marie Blajan | 24.2.2014 .

Preşedintele Viktor Ianukovici este de negăsit, dar pe numele său s-a emis mandat de arestare cu acuzaţia de ucidere în masă a manifestanţilor ucraineni. Parlamentul a umplut vidul de putere din Ucraina, iar preşedintele acestuia, Olexandr Turcinov, ocupă şi funcţia de şef al statului până la alegerile din 25 mai. Acesta a spus că prioritatea Ucrainei este calea spre Uniunea Europeană, iar în plan intern parlamentul trebuie să formeze un guvern de uniune naţională până marţi.

Luni se află în vizită la Kiev şi şefa politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton. Între timp, Rusia şi-a rechemat ambasadorul, pe fondul, a ceea ce Moscova descrie drept o deteriorare a situaţiei din Ucraina. Iar europenii caută soluţii financiare pentru a ajuta această ţară, în condiţiile în care este incert dacă Rusia va mai trimite vreo tranşă din împrumutul de 15 miliarde acordat în la sfârşitul anului trecut Kievului.

Rusia şi-a rechemat duminică seara ambasadorul la Kiev, pe Mihail Ziubarov, pentru consultări referitoare la noua situaţie creată în Ucraina. Rechemarea a avut loc imediat după anunţul transmis de posturile de televiziune făcut de preşedintele interimar al Ucrainei, referitor la noile priorităţi politice.

Olexandr Turcinov a spus că Ucraina este pregătită şi pentru un dialog cu Rusia, „pe o bază nouă, corectă, egală, de vecinătate, care să ţină cont de alegerea europeană a Ucrainei”.

Moscova a condamnat îndepărtarea de la putere a preşedintelui Viktor Ianukovici, prin decizia de sâmbătă a parlamentului. Cum indiciul clar, dat de noul preşedinte interimar este că ţara va merge spre vest, concentrată spre o intergrare mai strânsă cu Uniunea Europeană, relaţiile cu vecinul de la est sunt redefinite.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a spus că opoziţia ucraineană „a preluat puterea la Kiev, a refuzat dezarmarea şi continuă să ducă o politică a violenţei”. El a acuzat-o că nu îşi respectă pastea sa de înţelegere convenită prin acordul cu preşedintele Ianukovici semnat vineri.

În aceste condiţii, există temeri că Moscova nu va mai acorda Ucrainei cele 15 miliarde de dolari promise anul trecut, ca împrumut pentru că preşedintele Ianukovici nu a mai semnat, în final, acordul de asociere cu UE. Premierul Dmitri Medvedev anunţase în timpul protestelor violente de săptămâna trecută că tranşa a doua, de 2 miliade de dolari, nu va fi deblocată până când situaţia nu se va clarifica.

Pe de altă parte, ciocnirile care au avut loc în Crimeea şi în unele oraşe din estul ţării între suporterii noii puteri de la Kiev şi localnicii, cu o opţiune clară pentru Rusia, au reînviat temerile prvind scindarea ţării.

Consilierul de securitate al SUA, Susan Rice, a spus într-un interviu pentru o televiziune americană că o eventuală intervenţie militară a Rusiei „ar fi o gravă eroare”. „Nu este nici în interesul Ucranei, nici al Rusiei, al Europei sau al Statelor Unite să fie o ţară divizată. Nu este în interesul nimănui o reîntoarcere la violenţă şi o escaladare a situaţiei”, a spus aceasta.

Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a avut o discuţie cu Angela Merkel duminică şi au căzut de acord că „integritatea teritorială a Ucrainei trebuie menţinută”.

Întrebat dacă Rusia „ar putea trimite tancuri în Ucraina”, pornind de la o declaraţie de la începutul lunii a unuia dintre consilierii de la Kremlin, care a avertizat că Rusia ar putea interveni în ţara vecină, miniştrul britanic de externe, William Hague, crede şi el că nu ar fi în interesul Rusiei o astfel de intervenţie.

Nici occidentalii, în Alianţa Nord-Atlantică, nici Rusia nu ar risca o confruntare militară deschisă. Însă această retorică de război rece indică miza pe care o reprezintă Ucraina pentru geopolitica regiunii.

Scenariul dezmembrării Ucrainei, nu este dorit în acest moment nici de Rusia

Analiştii ruşi susţin că preşedintele Vladimir Putin nu ar fi interesat de scindarea Ucrainei şi că Occidentul, atât presa, cât şi analiştii occidentali, nu înţeleg adevăratele raţionamente ale liderului de la Kremlin.

De exemplu, Fyodor Lukyanov, editor la revista Russia in Global Affairs, spune – pentru BBC – că Vladimir Putin nu se teme de ceea ce se întâmplă în Ucraina pentru că ar putea servi ca model opoziţiei ruse, ci pentru că îi confirmă o teorie: neliniştile populaţiei trebuie suprimate de la început, înainte de a lua amploare. Ele nu produc decât haos, iar un stat slab poate cădea uşor în capcană. Odată ce statul şovăieşte, forţe externe occidentale se pot implica şi pot să îi determine căderea. Pentru că dorinţa Vestului este de a limita puterea Rusiei şi influenţa ei.

Aşa explică expertul rus modul în care Vladimir Putin ar privi criza din Ucraina. Moscova crede că schimbarea de regim va arunca Ucraina în haos şi că, în final, s-ar putea dezintegra ca stat. Preşedintele rus nu are o simpatie aparte pentru Viktor Ianukovici personal, comenteză analistul rus, cu atât mai mult cu cât înfrângerea sa în alegerile din 2004, când în campania electorală Vladimir Putin a apărut alături de politicianul ucrainean, a fost o pată şi pe obrazul preşedintelui rus. Acesta crede că liderii ucraineni nu sunt de încredere. În timp de pace, politica ucraineană es reduce la intrigine nesfârşite ale grupurilor de oligarhi.

Ucraina nu este însă o ţară omogenă, dimpotrivă, iar forţarea ucrainenilor de a merge într-o singură direcţie – spre rusia sau spre UE – accentuează aceste diviziuni. Vestul are o identitate clară, dar nu are o economie, în timp ce baza economică a ţării este în est, care nu are însă o identitate distinctă.

Colapsul acestei ţări nu este de dorit pntru rusia, mai spune analistul de la Moscova, iar aceasta nici nu face demersuri pentru o astfel de variantă. Totuşi, escaladarea conflictului ar putea duce la stabilirea unor relaţii şi mai strânse ale Moscovei cu regiunile pro-ruse din est şi sud-est. Iar pe de altă parte, liderii de la Kremlin cred că o implicare mai mare a Occidentului şi susţinerea necondiţionată şi unilaterală a opoziţiei ar putea transforma scenariul sciziunii în realitate.

Catherine Ashton este la Kiev

După ce trei miniştrii de Externe europeni au reuşit să obţină acordul puterii şi opoziţiei pentru o înţelegere care a pus capăt violenţelor, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă sa UE se află luni la Kiev. Ea va discuta „susţinerea pe care UE o poate acorda Ucrainei pentru o soluţie politică la criza actuală şi măsuri de stabilizare a situaţiei economice”.

De peste Atlantic, Secretarul de Stat John Kerry a spus că SUA sprijină votul parlamentului ucrainean de înlăturare a preşedintelui Ianukovici şi alegerile anticipate.

Preşedintele Traian Băsescu: Renunţarea la acţiuni extremiste şi naţionaliste în Ucraina ar contribui la realizarea consensului naţional

Într-un mesaj transmis duminică de şeful statului român, Traian Băsescu a făcut apel la liderii politici din Ucraina „să manifeste calm, reţinere, pragmatism şi prudenţă, disponibilitate maximă la dialog şi flexibilitate pentru obţinerea unui amplu consens absolut necesar pentru ieşirea ţării din criză, stabilizarea climatului intern şi redresarea economiei. Renunţarea la accente sau acţiuni extremiste sau naţionaliste ar contribui, de asemenea, la obţinerea consensului naţional”, a arpătat preşedintele.

Ca stat vecin şi membru Uniunii Europene şi al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), România susţine independenţa şi integritatea teritorială a Ucrainei, care „trebuie urmărite şi garantate de către întreaga clasă politică ucraineană şi de către comunitatea internaţională”.

Pe termen mediu şi scurt, preşedintele consideră că prioritatea Ucrainei este relansarea economiei prin asistenţa comunităţii internaţionale.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »