Victor Bratu
Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Citeste mai departe »
De Anne-Marie Blajan | 19.2.2014 .
25 de oameni şi-au piedut viaţa şi alte aproape 250 au fost rănite la Kiev, în urma celor mai violente confruntări dintre forţele de ordine şi protestatari din luna noiembrie încoace. Anunţul a fost făcut de Ministerul Sănătăţii, dar bilanţul răniţilor se schimbă de la oră la oră. Surse din rândul protestatarilor indică peste 1000 de răniţi.
Printre cei care şi-au pierdut viaţa sunt şi 9 poliţişti, despre care Ministerul de Interne susţine că au murit împuşcaţi, şi un jurnalist ucrainean. El lucra la cotidianul ucrainean „Vesti” şi fost împuşcat de necunoscuţi mascaţi exact când se pregătea să-şi termine treab în piaţă.
Asaltul asupra pieţei Independenţei şi a centrului Kievului a început marţi seara, după expirarea ultimatumului dat de forţele de ordine manifestanţilor. Acestea au început apoi ceea ce autorităţile au numit „o acţiune antiteroristă”.
După ore întregi de confruntări violente, în care forţele de ordine au folosit gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, ele au avansat şi au ocupat poziţii aproape de centrul Maidanului, locul protestelor din ultimele trei luni. Manifestanţii au încercat să se proteje au creat un adevărat zid de foc, în spatele cărora stătea prima linie de apărare, echipată cu căşti şi scuturi similare celor ale poliţiştilor. Ei şi-au făcut cartierul general în sediul Casei Sindicatelor, aflată în apropiere. Liderii opoziţiei au fost alături de protestatari şi li se adresau de pe scena din piaţă. Şi tot de acolo, un preot citea rugăciuni.
Miercuri dimineaţa, Piaţa Independenţei părea un câmp de luptă, cu fum negru şi focuri care încă ardeau. Poliţia, protejată de scuturi, a distrus corturile protestatrilor şi toate pancartele acestora din partea estică a pieţei. Însă mulţi alţi manifestanţi, unii mascaţi, intrau în piaţa de pe o altă latură, pregătiţi pentru o nouă zi de confruntări.
Violenţele s-au răspundit şi în ţară, potrivit reuters. În cel puţin trei oraşe din vestul ţări, pro-occidental, au avut loc confruntări cu forţele de ordine. În Liov şi Ivano-Frankivsk, manifestanţii au ocupat sediile administraţiei locale, în timp ce în Ternopil au incendiat sediul central al poliţiei.
Negocierile de peste noapte dintre preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei au eşuat. Cele două părţi nu s-au pus de acord asupra unui mod de încetare a violenţelor. Preşedintele le-a cerut liderilor opoziţiei să se distanţeze de radicali, iar în cursul dimineţii de miercuri a refuzat să retragă forţele de ordine din stradă şi i-a somat pe manifestanţi să părăsească piaţa. preşedintele Ucrainei crede că opoziţia “a depăşit limitele” şi că încearcă o preluare a oputerii necostituţională.
Vicepreşedintele american Joe Biden i-a transmis telefonic preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici că Statele Unite sunt “grav” preocupate de criza de pe străzile Kievului. “Vicepreşedintele a artătat clar că Statele Unite condamnă violenţele şi că guvernul are responsabilitatea de a decongestiona situaţia”, se arată într-un comunicat emis de Casa Albă.
Preşedintele Traian Băsescu arată, într-un comunicat de presă, că „violenţa nu este o soluţie și că opţiunile trebuie căutate prin dialog democratic”. Şeful statului român „face apel la preşedintele Ucrainei, (…) să nu recurgă la forţă şi să nu ordone reprimarea protestatarilor”. „Un asemenea gest nu poate constitui o soluţie democratică la criza de credibilitate a actualei majorităţi parlamentare. Continuarea reprimării manifestanților prin violență va duce, cu certitudine, la escaladarea confruntărilor și nu poate fi o soluție la actuala criză cu care se confruntă Ucraina”, se arată în comunicatul Preşedinţiei.
La rândul său, Ministerul român de Externe se declară îngrijorat de evenimentele din Ucraina, cere încetarea ostilităților și arată că numai dialogul poate rezolva această criză. MAE precizează că se situează pe aceeași poziție ca cea exprimată de Uniunea Europeană.
Şeful diplomaţiei germane, Frank-Walter Steinmeier, a spus, la rândul său, că 2Ucraina trece prin nişte ore dramatice”, în care depinde doar de forţele de ordine să se asigure că situaţia se va calma şi că violenţa nu va fi folosită şi pe mai departe. Diplomatul german a spus că UE reflectează asupra impunerii de sancţiuni oficialilor ucraineni.
Şi ministrul de Externe britanic a îndemnat la întoarcerea la negocieri a tuturor părţilor, argumentând că astfel de violenţe „nu îşi au locul într-o democraţie europeană”.
Alte reacţii au venit şi din partea ministrului de externe polonez, a reprezentantului UE pentru politică externă, Catherine Ashton, a secretarului general al ONU şi a secretarului general al NATO.
Kremlinul urmăreşte cu atenţie situaţia din Ucraina, dar rămâne la poziţia deja adopttă, de non-intervenţie, a spus purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, citat ded reuters. Pe de altă parte însă, acesta a arătt că Rusia vede violenţele izbucnite marţi la Kiev c pe o tentativă de lovitură de stat.
O discuţie telefonică a avut dej loc între preşedinţii Vladimir Putin şi Viktor Ianukovici.