UE ar pierde pe termen lung 1,5% din PIB dacă s-ar produce ”hard Brexit”- calcule FMI

De Victor Bratu | 20.7.2018 .

Ţările Uniunii Europene vor suferi pe termen lung pagube echivalente cu aproximativ 1,5% din PIB-ul anual dacă Marea Britanie va ieşi din blocul comunitar în luna martie 2019 fără un acord comercial, arată un studiu al Fondului Monetar Internaţional citat de Reuters.

Conform studiului, pagubele reprezintă, anual, echivalentul a aproximativ 250 de miliarde de dolari.

Raportul vine într-un moment în care mediile de afaceri sunt preocupate din ce în ce mai mult de un eşec al negocierilor între Regatul Unit şi Uniunea Europeană, ceea ce ar însemna un „divorţ” fără concesii. De asemenea, UE ar putea pierde 0,7% din forţa sa de muncă, sau peste un milion de locuri de muncă, se arată în raportul FMI.

FMI mai apreciază că Irlanda va fi cea mai afectată de un eventual hard Brexit, din cauza legăturilor sale comerciale strânse cu Regatul Unit, urmată de Olanda, Belgia şi Luxemburg. De asemenea, Germania va suferi din cauza lanţului de aprovizionare în domeniul industrial.

FMI arată că în actualul studiu se constată un impact negativ mai accentuat asupra UE în urma Brexitului faţă de rapoartele precedente, deoarece sunt incluse influenţele asupra întreruperii lanţurilor de aprovizionare, efectele taxelor vamale precum şi reducerea activităţii în domeniul serviciilor financiare.

FMI cere UE să continue să permită „contrapărţilor centrale” (CCP) cu sediul în Londra să efectueze tranzacţii în euro – o măsură criticată până acum de Banca Centrală Europeană (BCE). (Contrapartea centrală este o persoană juridică care se interpune între contrapărţile la contractele tranzacţionate pe una sau mai multe pieţe financiare, devenind astfel cumpărător pentru fiecare vânzător şi vânzător pentru fiecare cumpărător şi este responsabilă pentru funcţionarea unui sistem de compensare, conform ASF)

„O potenţială relocare forţată a «contrapărţilor centrale» de importanţă sistemică globală către UE ar trebui privită cu mare ezitare”, apreciază FMI.

Pagubele economice în urma Brexitului ar fi minime dacă Marea Britanie va adopta un „soft Brexit” după modelul norvegian, şi va face parte din Spaţiul Economic European (SEE), o propunere respinsă de premierul Theresa May deoarece ţara ar trebui să respecte o mare parte din reglementările UE, apreciază FMI.

Un acord comercial pentru bunurile prelucrate – care este mai aproape de ceea ce îşi doreşte May – ar reduce pierderile pe termen lung ale UE la 0,8% din PIB, echivalentul a aproximativ 130 de miliarde de dolari.

În studiul FMI nu este estimat costul Brexitului pentru Regatul Unit, dar într-un update la raportul său bi-anual „World Economic Outlook”, publicat săptămâna aceasta, FMI a revizuit în scădere previziunile pentru Marea Britanie (avans al PIB-ului de 1,4% în 2018, faţă de 1,6% estimat anterior). Ar fi cel mai redus ritm de creştere din 2012.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a estimat luna trecută că Europa şi Irlanda trebuie să fie pregătite pentru a găzdui un aflux de societăţi financiare după Brexit.

Prognozând o mutare în masă spre continent şi Irlanda atunci când Marea Britanie va ieşi din Uniunea Europeană, Christine Lagarde a subliniat că UE trebuie să îşi întărească capacităţile de reglementare şi supervizare pentru a face faţă afluxului de firme provenite din sectorul financiar londonez.

„Pe termen scurt, este vital să ne asigurăm că sunt pregătite capacităţile de reglementare şi supervizare pentru afluxul de firme financiare care se vor muta în Europa continentală şi Irlanda ca urmare a Brexitului”, a spus Christine Lagarde la o conferinţă cu tema “euro la aniversarea a 20 de ani”, găzduită în comun de FMI şi Banca Centrală a Irlandei.

Etichete: , , , , ,

+

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »