UE, divizată între est şi vest de nominalizarea Înaltului Reprezentant al UE. Variantele experţilor

De Anne-Marie Blajan | 29.7.2014 .

Liderii europeni par tot mai divizaţi de nominalizarea ministrului italian de externe, Federica Mogherini (foto), în funcţia de Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă.

Preferată pentru ocuparea acestei poziţii, ministrul de Externe italian ar corespunde unor criterii politice şi de echilibru între sexe privind componenţa Comisiei Europene şi împărţirea funcţiilor de conducere în UE: este femeie şi face parte din familia politică de centru-stânga.

Financial Times a scris acum câteva zile că un grup de ţări central şi est-europene au lansat o campanie de ultimă oră împotriva politicienei din Italia. Argumentul lor: Italia nu a avut o poziţie dură faţă de Rusia.

Iniţiativa aparţine ţărilor baltice şi Poloniei, care au cerut o atitudine mai fermă şi sancţiuni mai dure împotriva Rusiei, spun diplomaţi europeni pentru Financial Times.

Iar aceste ţări au primit şi susţinerea tacită a altor state europene, după ce, săptămâna trecută, ministrul de Externe italian l-a invitat pe Vladimir Putin la un summit UE-Asia care va avea loc în toamnă, la Milano.

Candidatura Federicăi Mogherini a fost public susţinută în week-end, de doi importanţi lideri de centru-stânga: propriul premier, Matteo Renzi, şi preşedintele Franţei, Francois Hollande.

În ziua reuniunii de la Bruxelles, EUobserver susţine că statele baltice, Polonia şi, mai nou, Bulgaria au ameninţat că vor cere un vor în Consiliu. Însă pentru a obţine o minoritate capabilă să blocheze numirea, ar avea neovie şi de votul altor ţări est-europene: Slovenia, Slovacia, România, Ungaria şi Cehia.

În plus, agenţia italiană Ansa susţine că, potrivit unor surse apropiate lui Jean-Claude Juncker, 10-11 state europene ar fi acum împotriva acestei numiri. La plecarea la Bruxelles, preşedintele Traian Băsescu a spus că România şi-ar dori ca “Înatul reprezentant să fie un reprezentant al statelor estice”.

Jean-Claude Juncker însuşi a spus că, pentru acest post, îşi doreşte o persoană “puternică şi experimentată”.

O poziţie identificată şi în Parlamentul European, unde s-a conturat o opoziţie faţă de ministra italiană. PPE argumentează că aceasta nu are suficienţă experienţă şi greutate pentru a fi reprezentanta UE în politica externă. Federica Mogherini deţine actuala funcţie abia din luna februarie. Iar orice candidat pentru postul de comisar european trebuie să treacă de audierile comisiilor de specialitate din PE.

Dorinţa de a avea un echilibru între sexe şi familiile politice, în acest caz să fie femeie de centru-stânga, nu trebuie să ducă la ignorarea capacităţilor profesionale şi a experienţei, a justificat această poziţie un lider PPE, citat de FT.

Un candidat estic pentru şefia diplomaţiei europene

Blocarea sprea ascensiunea la această funcţie a ministrului italian deschide calea spre alte cadidaturi. Printre numele vehiculate sunt cele ale miniştrilor de externe polonez, Radek Sirkorski, şi suedez, Carl Bildt. Cei doi însă au o poziţie prea tranşant opusă Rusiei, se apreciază în cercurile puterii de la Bruxelles, ceea ce le anulează şansele să obţină acest post.

În plus, ministrul polonez ar fi fost compromis şi de conţinutul dscuţiilor sale private, făcute publice după ce înregistrările acestora au apărut într-un ziar de la Varşovia. În plus, miercuri au apărut din ce în ce mai multe ifnormaţii potrivit cărora cancelarul Angela Merkel l-ar susine pe premierul polonez Donald Tusk pentru funcţia de preşedinte al Consiliului European, ceea ce ar face ca Polonia să aibă o funcţie de top la nivelul UE.

În aceste condiţii, ar rămâne opţiunea de compromis: bulgăroaica Kristalina Georgieva, actualul deţinător al portofoliului de ajutor umanitar. A lucrat anterior la Banca Mondială, are o activitate extrem de apreciată la Bruxelles, însă în plan intern, chiar dacă este apolitică, este percepută ca apropiată a fostului premier, Boiko Borisov, şi nu este certă nominalizarea ei din patea guvernului bulgar.

Totuşi, Euractiv.com susţine că Jean-Claude Juncker vrea neapărat să o aibă în echipa sa pe Kristalina Georgieva, actualul comisar bulgar. Fost vicepreşedinte al Băncii Mondiale, ea şi-a făcut o bună reputaţie ca şi comisar european.

Tocmai de aceea, susţin sursele europene citate de publicaţia de la Bruxelles, preşedintele desemnat al Comisiei a vrut să se asigure, într-o discuţie telefonică avută cu premierul bulgar, că Georgieva va fi sprijinită şi pentru următorii cinci ani.

Variantele experţilor

Carnegie Europe a consultat mai mulţi experţi europeni referitor la persoana cea mai potrivită să deţină această poziţie.

Fraser Cameron, directorul EU-Asia Center

Frank-Walter Steinmeier este cel mai potrivit, cel mai experimentat ministru de externe luând în considerare cele trei mari state UE – Germania, Franţa şi Marea Britanie. Însă el simte că poate avea mai multă infuenţă de la cârma diplomaţiei germane. Aşa că varianta a doua ar fi Kristalina Georgieva, respectatul comisar pentru ajutor umanitar, care ar fi capabilă să facă o legătură între Comisie şi serviciul extern al UE. Însă şansele ei sunt mici, având în vedere influenţa slabă a Bulgariei.

Think-tank-urile îi consideră potriviţi pe ministrul de externe suedez, Carl Bild şi Radek Sirkorski. Frans Timmermans, şeful diplomaţiei olandeze, ar fi o alegere bună, dar din moment ce Jean-Claude Juncker a obţinut funcţia de preşedinte al Comisiei, este puţin probabil ca un alt reprezentant din Benelux să obţină o funcţie de top.

John Kornblim, senior consultant la prestigioase firmă de avocatură Noerr LLP şi fost ambasador al SUA

Într-o lume ideală, nu ar fi niciun succesor a lui Catherine Ashton şi nici al lui Herman Van Rompuy. Puterile şi influenţa lor sunt atât de limitate încât sunt mai degrabă o ruşine pentru UE, decât un ajutor. (…)

Dacă liderii UE ar putea accepta un lider adevărat, atunci cineva ca ministrul de externe suedez, Carl Bildt, ministrul de externe belgian, Didier Reynders, sau fostul ministru de externe spaniol, Miguel Angel Moratinos ar fi potrivit.

Toţi sunt politicieni şi diplomaţi cu experienţă, capabili să impună respect în UE, dar şi partenerilor externi. În plus, la fel de importantă este şi experienţa lor ministerială, care de cele mai multe ori contează la fel de mult ca şi competenţa profesională pentru o astfel de poziţie.

Vivien Pertusot, şefa biroului de la Bruxelles a Institutului Francez pentru Relaţii Internaţionale

Cei preocupaţi de politica externă ar vrea o persoană puternică, cu strategie, influentă şi capabilă să exercite presiune când e nevoie, dar o astfel de pasăre rară este puţin probabil să fie aleasă.

Deţinătorul acestei funcţii ar putea deţine unele dintre aceste calităţi. Iar numele care au apărut în dezbaterea publică, precum cel al ministrului polonez Radek Sirkorski, al ministrului italian Federica Mogherini, al comisarului european pentru ajutor umanitar, Kristalina Georgieva, sau preşedinta comisiei de afaceri externe a Adunării Naţionale, Elisabeth Guigou, a avea unele dintre aceste calităţi.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »