UE – migraţie: Comisia pregătește cote obligatorii de migranţi, România – între cei ce se opun

De Anne-Marie Blajan | 11.5.2015 .

migranti ueAgenda pentru Migraţie a Comisiei Europene, pe care Bruxelles-ul urmează să o prezinte miercuri are două propuneri care vor crea mari dispute cu statele membre, scrie o parte a presei internaţionale, care a intrat în posesia unui draft al documentului.

Preşedintele Jean-Claude Juncker va face propunerile – extrem de sensibile din punct de vedere politic – ca fiecare stat membru să fie obligat să accepte solicitanţi de azil şi refugiaţi. Liderii statelor membre s-au pronunţat împotriva unor astfel de măsuri la Consiliul European de luna trecută, rămânând stabilit ca acceptarea să aibă loc pe baze voluntare. Acum însă, documentul ar vorbi despre obligativitate.

“UE are nevoie de un sistem permanent de împărţire a responsabilităţii pentru marele număr de refugiaţi şi de solicitanţi de azil între statele membre”, se arată în document.

Este cunoscut faptul că presiunea cea mai mare este asupra ţărilor aflate pe ruta de migraţie, porţi de itnrare a migranţilor în UE – Italia, Malta, Grecia -, dar şi pe cele în care migranţii solicită preponderent azil. 80% din cererile de azil sunt procesate de 6 ţări europene, cu cei mai mulţi refugiaţi ajungând în Germania şi Suedia.

Potrivit propunerii Comisiei, statele membre ar trebui să împartă în jur de 20.000 de refugiaţi pe an, însă numărul nu este bătut în cuie. Iniţial, la Consiliul European, s-a vorbit despre 5000 de refugiaţi, însă s-a renunţat la această idee.

Numărul de refugiaţi care ar urma să fie alocat fiecărei ţări se va face în funcţie de o “cheie de redistribuire”, calculată în funcţie de PIB, mărimea populaţiei, rata şomajului din statul membru şi numărul anterior de solicitanţi de azil.

În prezent, solicitanţii de azil sunt în responsabilitatea ţării în care ajung prima dată.

Statele UE – poziţii divergente, aparent ireconciliabile

Consiliul European de luna trecută a arătat poziţii puternic divergente între statele UE pe această temă, tocmai de aceea s-a şi renunţat la ideea de a impune cote de solicitanţi de azil şi de refugiaţi statelor membre.

De aceea este cu atât mai surprinzătoare această reintroducere a prevederilor în propunerea Comisiei.

Germania susţine cu putere această idee, având în vedere că a proimit 200.000 de cereri de azil doar anul trecut. Italia şi Malta au cerut şi ele ca povara să fie împărţită între statele membre.

Cancelarul austriac Werner Faymann a descris ideea de cote ca pe “o chestiune de echitate”, adăugând că atilul nu este “un act de milă, ci un drept al omului”.

Pe de altă parte, liderii Ungariei, Slovaciei şi Estoniei s-au opus ideii de cotă, iar Viktor Orban a catalogat-o drept o “idee nebună”. Mai mult, la începutul acestei luni premierul ungar a propus legislaţie pentru a împiedica imigranţii să vină în Ungaria, chiar dacă este împotriva legislaţiei UE.

Marea Britanie a arătat clar că aceste planuri sunt inacceptabile şi că eforturile ar trebui mai degrabă să se concentreze asupra stopării traficului cu fiinţe umane, a arătat purtătorul de cuvânt al Home Office, ministerul de interne britanic.

Londra a anunţat că se va opune oricărui sistem de cote obligatorii. Potrivit presei britanice, aceasta va fi prima bătălie din cel de-al doilea mandat al premierului David Cameron.

(Citiţi mai multe despre statistici, cote de migratiem refugiaţi şi solicitări de azil în UE: Momentul care ar putea reseta politicile de migrație ale UE: Tragedia din Mediterana, în care au murit aproape 700 de oameni)

România, mai degrabă opusă unui sistem de cote obligatorii

România se înscrie în tabăra celor care nu susţin impunerea de cote obligatorii. La Consiliul European din luna aprilie, poziţia ţării noastre nu a fost exprimată foarte tranşant, însă Români se alătură Poloniei, Slovaciei, Ungariei, Marii Britanii şi altor state membre opuse unor cote obligatorii.

În termeni statistici, conform evidenţelor Inspectoratului General pentru Imigrări, în 2014 erau înregistraţi  în România 577.471 de cetăţeni străini din state non-UE, iar primele trei ţări sunt Moldova (9838), Turcia (8816) şi China (7359).

Dacă vorbim despre relocările extra-UE, adică a unor cetăţeni din afara UE care se află, de exemplu, în taberele de refugiaţi – cum este cazul sirineilor care se află în taberele din Turcia – România a primit în 2013 şi 2014 câte 20 de astfel de refugiaţi.

Dacă s-ar impune cote obligatorii, potrivit criteriilor amintite în draftul de propunere al Comisiei Europene, atunci ţara noastră ar trebui să primească sute, poate chiar mii de migranţi.

România ar avea probleme să gestioneze un astfel de număr, din motive logistice. În ţara noastră există însă 6 Centre de Cazare şi Proceduri pentru Solicitanţii de Azil, la Bucureşti, Giurgiu, Galaţi, Rădăuţi (Suceava), Şomcuţa Mare (Maramureş) şi la Timişoara.

În plus, la Timişoara, este un Centru de Tranzit în regim de urgenţă (administrat de OIM, UNHCR şi IGI), destinat refugiaţilor acceptaţi pentru relocare în alte ţări, dar care trebuie să părăsească rapid zona în care se află. Astfel ei sunt aduşi la Timişoara, li se procesează datele şi apoi pleacă în ţările unde au fost admişi. În România este singurul centru de acest tip.

Rămâne de văzut dacă informaţiile apărute luni în presa internaţională se vor confirma în propunerea oficială, având în vedere opoziţia atâtor state membre faţă de cotele obligatorii. Aşa cum s-a mai întâmplat în trecut, pot apărea modificări de ultim moment până miercuri, sau draftul furnizat presei internaţionale pe surse ar putea fi doar un balon de încercare, ca să testeze reacţiile statelor membre şi ale altor actori, ale „pieţei”, în general.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »