Siria: SUA și Franța, gata de atac. Opțiunile militare

De Elena Poenaru | 28.8.2013 .

Toate semnalele care vin de la Washington, Londra și Paris sugerează că o acțiune militară contra Siriei este acum tot mai posibilă și probabilă. Planurile de luptă sunt acum finalizate, lista cu posibilele ținte este redactată și diverse mijloace de luptă sunt mutate în poziții de război, după cum relatează presa internațională.

Marina militară americană își repoziționează câteva nave de război, inclusiv patru distrugătoare purtătoare de rachete, în estul Mediteranei și, probabil, un submarin cu rachete, relatează BBC News. Un submarin britanic Trafalgar este, de asemenea, o platformă posibilă de lansare.

Dacă va fi nevoie de o putere mai mare de atac, două portavioane americane pot sprijini lansarea unor lovituri aeriene, iar bazele aeriene din Turcia și Cipru ar putea fi folosite; de asemenea, forțele aeriene franceze ar putea juca un rol în acest scenariu.

Ce fel de acțiune militară se propune? Care sunt riscurile pe care le implică? Care este rațiunea din spatele acestor acțiuni? Și, poate mai important decât toate acestea, cum va contribui o acțiune militară la rezolvarea crizei siriene?

Vestul nu a dorit niciodată ca rebelii sirieni să câștige bătălia cu forțele proguvernamentale, ci doar să echilibreze balanța puterii din Siria, regimul să se afle sub o presiune atât de mare încât sp cedeze și să negocieze o tranziție care să excludă cercul aflat acum la putere, dar să păstreze stabilitatea și structura statului.

Toate acestea ar putea fi însă doar iluzii occidentale, pentru că toate semnalele de până acum arată că regimul de la Damasc va distruge totul în urma sa și nu va capitula, dar și că aliații săi strategici, Rusia, Iranul și Hezbollah, nu vor permite ca aceste lucruri să se întâmple. În plus, opoziția moderată, care a încercat să se impună, n-a dat dovadă nici de coeziune, nici de credibilitate, nici de eficiență pe teren. În schimb, s-a arătat că este formată din facțiuni islamiste, multe având legături cu Al-Qaida.

Dotări militare ce pot fi utilizate

Americanii dispun de  patru distrugătoare, USS Gravely, USS Ramage, USS Barry and USS Mahan, care se află în estul Mediteranei și sunt echipate cu rachete de croazieră. Rachetele pot fi lansate și de pe submarine. Bazele aeriene din Incirlik și Izmir, în Turcia, ca și cele din Iordania, ar putea fi folosite de americani. Două portavioane, USS Nimitz and USS Harry S Truman, se află în regiune.

În ceea ce privește Marea Britanie, rachete de croazieră pot fi lansate de pe submarinmul britanic de clasa Trafalgar, HMS Tireless, care a fost văzut în Gibraltar în weekend. Grupul de reacție rapidă ar Forțelor Navale Regale, care include port-elicopterul HMS Illustrious și fregatele HMS Montrose and HMS Westminster sunt în regiune, fiind desfășurate în zonă înainte de programarea acestor acțiuni. Baza aeriană Akrotiri din Cipru, pentru avioanele de luptă RAF, ar putea fi, de asemenea, folosită.

Franța are un portavion, Charles de Gaulle, staționat la Toulon, în vestul Mediteranei. Iar aparatele de luptă Raffale and Mirage pot opera de pe baza aeriană Al-Dhahra din Emiratele Arabe Unite.

Precedente pentru intervenția în Siria

Irak, 1991: SUA a condus o coaliție militară globală, respectând legislația internațională și având un mandat explicit din partea Consiliului de Securitate al ONU de a evacua forțele irakiene din Kuweit.

Balcani, anii 1990: Armata americană a susținut rezistență anti-sârbă din Croația și Bosnia, în ciuda unui embargo al ONU; apoi SUA au condus o campanie împotriva forțelor paramilitare sârbești. În 1999, avioanele americane au efectuat cele mai multe dintre cele 38.000 de raiduri aeriene ale NATO contra Serbiei, pentru a preveni masacrele din Kosovo o măsură controversată din punct de vedere legal, pentru că rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU vorbeau despre ”măsuri de impunere a păcii”.

Somalia, 1992-1993: Consiliul de Securitate al ONU a autorizat crearea unei forțe internaționale care să faciliteze transportul de ajutoare umanitare către statul somalez falimentar. O implicare graduală a armatei americane a avut loc, fără însă un obiectiv clar. culminând cu eșecul operațiunii Black Hawk Down, în 1993, după care SUA s-au retras.

Libia, 2011: Franța și Marea Britanie au cerut autorizație din partea Consiliului de Securitate, pentru operațiuni umanitare în Benghazi. Rusia și China s-au abținut, dar nu au exprimat un veto față de rezoluție. Ofensiva aeriană a continuat până la căderea lui Gaddafi.

Opțiunile de atac

Există mai multe variante ce pot fi luate în calcul. De pildă, lovituri limitate, de la distanță, pe care unii analiști le numesc ”atacuri punitive”. Obiectivul ar fi să atragă atenția președintelui Bashar al-Assad și să-l convingă să nu mai apeleze la arme chimice în viitor. Țintele ar putea fi obiective militare importante pentru regimul de la Damasc – sedii sau barăci ale unităților de elită, de exemplu. Ar putea fi atacate fabricile de producție a rachetelor. Ar trebui să se ia măsuri de precauție pentru cazul în care ar fi atinse uzine de producere a armelor chimice, pentru că orice scurgere de acolo ar fi toxică și ar produce pagube majore în zonă.

Unitățile de apărare aeriană și centrele de comandă ar putea fi puncte urmărite de coaliția occidentală. Astfel de atacuri ar avea avantajul că s-ar produce repede și ar presupune riscuri limitate în rândul forțelor vestice implicate. S-ar putea apela la rachetele de croazieră Tomahawk, lansate de pe nave de război americane sau britanice sau de pe submarine.

Un alt punct important al acestui conflict ar putea fi sprijinul pentru opoziția siriană. Șeful Statului Major General al armatei americane, generalul Martin Dempsey, a declarat recent că aceasta ar fi, de fapt, prima opțiune. Ceea ce ar implica forțe necombatante, care să antreneze rebelii sirieni – dar ar fi vorba doar de o aprofundare a unor antrenamente care deja au loc.

Stabilirea unei zone fără zboruri, pentru ca guvernul sirian să nu-și mai poată folosi aviația împotriva rebelilor de la sol și să nu poată suplimenta efectivele bazelor militare din întreaga țară. Acest lucru ar însemna, însă, ca întregul sistem de apărare antiaeriană sirian să fie dezafectat, iar forțele să poată trage asupra oricărui avion sirian care s-ar ridica de la sol.

Stabilirea unei zone tampon, unor zone sigure, în interiorul Siriei, probabil aproape de granițele cu Turcia și Iordania, de unde să opereze forțele rebele și unde pot fi ajutați refugiații. Această opțiune a mai fost discutată anterior, dar a fost respinsă.

Un control al arsenalului de arme chimice din Siria – despre care a vorbit tot generalul Dempsey, pentru prevenirea utilizării sau proliferării acestui tip de arme. Ar cere însă o participare masivă din partea SUA, inclusiv cu trupe pe teren, pe o durată nelimitată de timp.

SUA și Franța, gata de atac

După cum anunțat secretarul american al Apărării, Chuck Hagel, într-un interviu pentru BBC, armata americană este pregătită să lanseze un atac în Siria, dacă președintele Barack Obama va cere acest lucru. ”Ne-am mutatarsenalul la locul potrivit, pentru a putea îndeplini oricare dintre opțiunile alese de președinte”, a spus Hagel. Casa Albă a precizat că SUA vor da publicității informațiile legate de atacul chimic de săptămîna trecută, de lângă Damasc, în următoarele zile.

De asemenea, Parlamentul de la Londra se va reuni, joi, pentru a discuta despre opțiunile de răspuns la situația de criză din Siria. Premierul David Cameron crede că lumea nu poate sta deoparte atunci când vede ”scene înfiorătoare de moarte și suferință”, cauzate de atacuri cu arme chimice. Criza vine după un atac chimic, de miercurea trecută, în care au murit, potrivit datelor de până acum, 355 de oameni, 3.600 fiind tratați pentru intoxicare cu gaze toxice.

Marți, opoziția siriană a anunțat că ar fi primit informații, în cadrul unei reuniuni, că atacul din Siria al comunității internaționale este iminent, fiind vorba despre câteva zile, nu săptămâni. Un oficial al Coaliției Naționale Siriene, Ahmad Ramadan, a spus la întâlnirea dintre aliații occidentali și Coaliția Națională Siriană s-a discutat inclusiv despre posibile ținte.

Potrivit ONU, mai mult de 100.000 de oameni au fost uciși de la începutul revoltei contra președintelui Bashar al-Assad, din martie 2011, conflictul cauzând și refugierea a peste 1,7 milioane de persoane.

În ceea ce privește Europa, continentul este, ca de obicei, divizat. Marea Britanie și Franța susțin intervenția militară, în timp ce Italia, de pildă se pronunță îmnpotriva oricărei acțiuni, fără o autorizare din partea Consiliului de Securitate al ONU.

Preşedintele francez, Francois Hollande, a afirmat că Franţa este „pregătită să-i pedepsească pe cei care au luat infama decizie de a gaza nevinovaţi” în Siria, unde „războiul civil ameninţă azi pacea în lume”, scri AFP. citată de Agerpres. „Lumea este uluită după confirmarea utilizării de arme chimice în Siria. Totul arată spre faptul că regimul este cel care a comis acest act abject, care îl condamnă definitiv în ochii lumii”, a declarat Francois Hollande la Paris. „Responsabilitatea noastră este de a căuta cea mai potrivită ripostă la abuzurile regimului sirian. Franţa este pregătită să-i pedepsească pe cei care au luat infama decizie de a gaza nevinovaţi”, a adăugat preşedintele francez.

Votul în Consiliul de Securitate al ONU este imposibil de obţinut din cauza veto-ului rus și chinez, așa că Francois Hollande a invocat ”responsabilitatea de a proteja civili”’, aşa cum a fost votată în 2005 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.

Traian Băsescu, despre poziția României: Consecvenţă şi prudenţă

Preşedintele ţării a exprimat, marţi, la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei, poziţia României faţă de evenimentele din Siria. El a declarat că România are propriile ei analize cu privire la utilizarea gazelor toxice în Siria, dar nu se va poziţiona până când nu se vor pronunţa experţii ONU, arătând că poziţia ţării noastre este legată de prudenţă, dar şi de solidaritate cu aliaţii săi. “Există analizele noastre cu privire la utilizarea gazelor toxice de luptă în Siria, dar nu avem nicio certitudine. Imediat ce vom avea o poziţie a experţilor ONU, România se va pronunţa. Dar, până atunci, avem doar informaţii neconfirmate. Sigur că excludem posibilitatea să avem vreun fel de relaţii cu vreun stat care ar fi utilizat gaze toxice de luptă, indiferent care ar fi numele acestuia. Dar, până atunci, poziţia mea este legată de prudenţă”, le-a spus preşedintele ambasadorilor români.

”Prudenţa nu poate merge însă până la a nu fi solidari cu aliaţii noştri, dacă la nivelul Consiliului de Securitate sau la nivelul NATO sau la nivelul statelor occidentale se va lua o decizie sau alta, vom fi solidari cu aliaţii noştri”, a mai afirmat preşedintele.

Ministrul de Externe, Titus Corlățean, a precizat, de altfel, că România este îngrijorată de deteriorarea situaţiei din Siria, apreciind că este important ca misiunea ONU aflată în această ţară să poată finaliza cât mai rapid investigaţiile privind posibilitatea folosirii armelor chimice. “Suntem profund îngrijoraţi de deteriorarea accentuată a situaţiei din Siria. Atacuri, precum cele din ultima perioadă, în special cele despre care există suspiciuni privind utilizarea armelor chimice şi care au produs un număr important de victime, nu pot fi justificate. Le condamnăm cu fermitate. Folosirea armelor chimice este complet inacceptabilă. Este important ca misiunea ONU aflată pe teren să poată finaliza cât mai rapid şi fără niciun fel de impedimente investigaţiile necesare. Ne aşteptăm ca experţii ONU să beneficieze de deplina cooperare la faţa locului”, a spus Corlăţean.

El a subliniat că experţii ONU pot oferi întregii comunităţi internaţionale o analiză obiectivă privind posibilitatea folosirii armelor chimice în Siria. “România va continua consultările constante cu partenerii şi aliaţii noştri europeni şi euroatlantici”, a arătat ministrul.

Corlățean a mai spus că România este mai îngrijorată de situaţia din Siria deoarece un număr important de români (circa 10.000 – n.r.) se află în această ţară şi a punctat că MAE urmăreşte evoluţiile şi face tot ce-i stă în putinţă împreună cu alte instituţii ale statului pentru acordarea de sprijin şi protecţie consulară acestora.

Și ambasadorii ţărilor membre ale NATO vor analiza, miercuri, la Bruxelles, ultimele evoluţii din Siria, pe fondul informaţiilor tot mai numeroase privind un posibil atac militar lansat împotriva acestei ţări de către unele dintre statele aliate. Reuniunea, care a fost planificată dinainte şi care va aborda de asemenea şi alte probleme, este prima organizată de Consiliul Nord-Atlantic după vacanţa de vară.

 Pe de altă parte, Italia a respins ideea unei intervenţii militare în Siria fără aprobarea Consiliului de Securitate al ONU, estimând că nu există alternativă la ”o soluţie politică negociată”. ”Italia nu va lua parte la nicio soluţie militară fără mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU”, a declarat ministrul italian de externe, Emma Bonino, în Parlament.

”Chiar şi opţiunea unei intervenţii limitate riscă să devină nelimitată”, a estimat ministrul, adăugând că Italia este deja ”angajată şi chiar super-angajată’ militar în alte părţi ale lumii, în special în Afganistan”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »