Un Raport CE – cronicizarea șomajului: Ce s-a întâmplat în 2014 cu șomerii de lungă durată din 2013. România și șomajul persistent

De Mariana Bechir | 21.4.2016 .

Șomajul de lungă durată (LTU) afectează 12,4 milioane de europeni (aproape 5% din populația activă a UE). Rata medie a LTU în UE a fost în 2014 de 5,2%.
România s-a situat sub acest plafon, cu 2,8% din totalul populației active se afla în șomaj de mai mult de 12 luni, potrivit Raportului Employment and Social Developments in Europe 2015, al Comisiei Europene.

Raportul aduce o noutate interesantă, pentru că prezintă ce s-a întâmplat în 2014 cu șomerii din 2013.

Șomajul de lungă durată în Europa

Radiografia situației din 2014:

somajul de lunga durata ue

Grecia și Slovacia sunt statele cu cele mai mari rate ale LTU persistent (șomaj de peste 24 de luni). Aici, șansele celor din această categorie de a-și găsi un job se situează la 10%, respectiv la 13%, spune Raportul.

România și Lituania se numără printre țările în care șomerii de lungă durată au cele mai mari șanse de a-și găsi un loc de muncă, de obicei unul temporar.

Doar 15% din acești norocoși se vor deplasa în timp spre un job mai stabil, în timp ce pentru un procent similar (14%), noul loc de muncă se dovedește a fi doar o scurtă întrerupere a șomajului de lungă durată.

Statistica îi contabilizează însă ca pe șomeri noi și distornează tabloul de pe piața muncii, rata reală putând fi semnificativ mai ridicată decât cea din evidențe.

Ce s-a întâmplat în 2014 cu șomerii de lungă durată din 2013:

situatia din 2014 a ltu din 2013

Din graficul de mai sus se vede cum au evoluat românii care în 2013 intrau în categoria șomerilor de lungă durată:

  • 45,09% – au ajuns în șomaj persistent (peste 24 de luni)
  • 21,38% – și-au întrerupt șomajul
  • 15,28% – și-au găsit un job
  • 18,24% – au devenit inactivi

Cele mai mari procente de șomeri din 2013 care au ajuns în șomaj persistent (peste 24 luni) s-au înregistrat în Slovacia (73%), Grecia (72,41%) și Bulgaria (60,7%).

Procente mari de șomeri din categoria LTU care au devenit inactivi s-au înregistrat în Italia (43,92%), Finlanda (36,26%) și Letonia (32,58%).

Cei mai mulți dintre șomerii de lungă durată s-au angajat în 2014 în Danemarca (42,4%), Estonia (37,25%) și Slovenia  (35,63%).

Ocuparea și șomajul în România, anul 2014:

somaj ocupare subocupare

Rata descurajaților este de 4,1%, cu numai 2,7 puncte procentuale sub rata șomajului.

Descurajații sunt persoanele inactive care sunt disponibile să înceapă lucrul, dar nu caută un loc de muncă sunt persoane în vârstă de 15-74 ani, nici ocupate nici în şomaj (persoane inactive) care doresc să lucreze, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 2 săptămâni, dar nu au căutat un loc de muncă în cele 4 săptămâni precedente interviului.

Conform INS, aceste persoane sunt întreţinute de alte persoane ori de stat sau se întreţin din alte venituri (chirii, dobânzi, rente etc.).

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »