Un summit european cu o miză financiară uriaşă, pentru viitorii şapte ani

De Elena Poenaru | 20.11.2012 .

Liderii europeni se întâlnesc, la Bruxelles, joi, pentru a discuta despre bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, un summit care se anunţă plin de dispute şi neînţelegeri asupra cheltuielilor ce pot fi făcute în următorii şapte ani.

Bugetul de un trilion de euro trebuie să mulţumească mai multe tabere ale statelor membre, dintre care unele doresc un buget mai mic, alţii doresc un buget mai mare; unele susţin că e nevoie ca fermierii şi regiunile mai slab dezvoltate să fie ajutate şi altele care spun că subvenţiile generoase acordate agriculturii trebui reduse şi ar trebui distribuţi mai mulţi bani pentru cercetare şi inovare.

Problema este că unele ţări membre primesc înapoi o parte din sumele donate la bugetul Uniunii, dar, în acelaşi timp, toate statele membre au drept de veto.

Cazul României, unde pierdem în cazul propunerii Rompuy

Cea mai recentă propunere bugetară este cea a preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, care a încercat să împace pe toată lumea, dar nu a reuşit. A propus reducerea cu 75 de miliarde a bugetului propus iniţial de Comisia Europeană, care ajungea la 1.033 de miliarde de euro.

Adoptarea unui astfel de buget multianual ar însemna, practic, o reducere a alocării pentru agricultură cu 25 de miliarde de euro, faţă de varianta propusă de CE, care era, de fapt, o îngheţare a bugetului la nivelul anului 2013, şi presupunea în termeni reali o scădere de 12%, relatează Agerpres.

Chestiunea cea mai importantă pentru statele membre cu un nivel al subvenţiei mult mai mic decât cel al fermierilor din alte state membre este modul de distribuţie pentru convergenţă utilizat. De exemplu, România are o subvenţie la hectar, din plăţile directe, de 135 de euro, mult mai mică faţă de Belgia, cu 400 de euro/ha, dar şi sub media europeană de circa 250 de euro. În varianta sa de buget, ca şi în propunerea de reformă a PAC, executivul UE a propus ca, între 2014 şi 2017, să fie crescute plăţile pentru statele care sunt sub media europeană cu subvenţia la hectar, astfel încât să se apropie de acoperirea unei treimi din diferenţa până la 90% din media la nivelul UE. În cazul României, de la 135 în 2013 s-ar fi ajuns la circa 200 de euro în 2017, această creştere urmând să se acopere în patru ani, pentru ca în perioada 2018-2020 beneficiarii să primească în continuare 200 de euro/ha.

Articolul 55 din varianta de buget a lui Van Rompuy menţine propunerea CE de a se acoperi o treime din diferenţa dintre plata pe care o primeşte un stat membru şi 90% din media UE, dar se prelungeşte perioada de convergenţă de la 4 ani, cât ceruse CE, la 6 ani, şi aceasta nu mai începe din 2014, ci din 2015, şi se încheie în 2020. Practic, în loc să se ajungă la plafonul maxim în 2017 şi să se rămână acolo în următorii trei ani, perioada de convergenţă a fost prelungită până în 2020, ceea ce înseamnă că în termeni reali bugetul alocat României pentru pilonul de plăţi directe ar scădea.

O altă prevedere foarte importantă pentru România este cea de la articolul 45, care menţionează că “statele membre a căror rată de plăţi cumulate în perioada 2007-2011 din alocarea lor naţională pentru perioada 2007-2013 este mai mică de 60% decât media UE, nu pot beneficia de o creştere a alocării naţionale mai mare de 15% comparativ cu perioada 2007-2013”. Practic, asta înseamnă că România ar putea suferi şi o diminuare a alocării de fonduri de coeziune,

Statul-cheie: Marea Britanie

Guvernul de la Londra, prin vocea premierului David Cameron a ameninţat că îşi va exercita dreptul de veto la reuniunea din această săptămână, dacă bugetul nu va fi redus cu 100 de miliarde de euro. Cameron încearcă să-i mulţumească pe euroscepticii din propiul său partid, conservator, el fiind văzut, în acest moment, ca cel mai dur negociator de la masă. De altfel, Marea Britanie a ameninţat şi cu ieşirea din Uniunea Europeană, gândindu-se să organizeze un referendum pe această temă. Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, dat publicităţii duminică, 56% dintre britanici ar fi de acord cu ieşirea ţării lor din UE.

Dacă nu se va ajunge la un acord la summitul din 22-23 noiembrie, problema va trebui reluată în primăvara anului viitor. Orice ar decide liderii statelor membre, bugetul trebuie aprobat şi de Parlamentul European, iar europarlamentarii sunt hotărâţi să amintească guvernelor acest lucru şi vor organiza, miercuri, o dezbatere pe tema bugetului.

Noile state membre şi Franţa se opun tăierii fondurilor pentru agricultură şi a celor de coeziune socială, pentru că acestea au cel mai mult de pierdut dacă s eaprobă propunerea lui Van Rompuy, în timp ce,dimpotirvă, state precum Germania, Marea Britanie, Olanda sau Suedia susţin că în condiţii de austeritate bugetul UE trebuie să fie şi el redus, aşa cum se întâmplă şi în statele membre ale Uniunii.

În proiectul de buget al lui Van Rompuy, subvenţiile pentru agricultură, din care Franţa este principala beneficiară, ar urma să fie reduse cu 21,5 miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei. Fondurile pentru infrastructură şi firme prin care sunt ajutate statele din Estul Europei să ajungă din urmă Vestul, aşa-numita politică de coeziune, ar urma să primească mai puţin cu 17 miliarde de euro decât în bugetul lansat de CE.

Grupul nemulţumiţilor europeni

Nici Franţa, nici Polonia, nici Spania nu sunt mulţumite de această ultimă iniţiativă. “Este clar că nu e ceea ce noi dorim”, a spus o sursă din Franţa, citată de EUObserver. Parisul a respins deja un compromis anterior cu preşedinţia cipriotă a UE, care, de asemenea, a dorit reduceri ale subvenţiilor pentru agricultură.

Premierul polonez, Donald Tusk, a discutat la telefon cu David Cameron, dar şi cu liderii de la Bruxelles şi Berlin, pentru a-şi susţine cauza – grupul “Prietenii coeziunii” format din ţările care beneficiază cel mai mult de pe urma fondurilor structurale. “Germania, ca un contributor net are, în mod cert, o viziune diferită faţă de Polonia şi Prietenii coeziunii, dar întotdeauna am reuşit să găsim o cale de a comunica”, a spus Tusk, săptămâna trecută, la o conferinţă de presă comună cu cancelarul Angela Merkel.

“Germania vrea reduceri masive, în timp ce Polonia crede că acestea ar trebui să fie mai echilibrate, pentru a proteja acest mecanism de creştere care este politica de coeziune”, a mai spus Tusk.

Merkel a declarat, tot atunci, că ea este dornică să se ajungă la o soluţie de compromis, la summit, şi a avertizat că dacă nu se ajunge la un acord asupra bugetului pe 7 ani, acest lucru ar afecta credibilitatea UE. “Chiar dacă noi suntem contributor net la buget, scopul nostru nu este să nu avem un buget. Noi vom face tot posibilul pentru a ajunge la un acord, unul care să fie corect pentru toată lumea”, a explicat Merkel. În aceeaşi zi, un purtător de cuvânt al guvernului german a salutat propunerea lui Rompuy. “Este foarte bine că avem propuneri de compromis şi suntem acum în faza dinaintea summitului, având toţi interesul de a ajunge la un acord”, a spus Steffen Seibert.

Suedia este nemulţumită de propunere, pentru că aceasta presupune tăierea returnărilor către ţara plătitoare cu 25 de milioane de euro, în timp ce în cazul Marii Britanii acestea ar rămîne neatinse.

Premierul Spaniei, Mariano Rajoy, a catalogat, sâmbătă, drept “inacceptabilă” forma bugetului european, înaintată de președintele Consiliului, Herman Van Rompuy. “Primul document prezentat de CE ni s-a părut un bun punct de plecare. Al doilea document, prezentat de dl. Van Rompuy, ni se pare pur şi simplu inacceptabil. Sper că vom putea ajunge la un acord, întrucât nu putem fi de acord cu reducerea fondului pentru Politica Agricolă Comună sau a fondurilor de coeziune”, a declarat Rajoy.

Guvernul României ameninţă cu veto

România, pe de altă parte, a vehiculat varianta folosirii dreptului de veto la summitul european. Preşedintele Traian Băsescu a lansat un nou apel la partidele politice să nu implice Uniunea Europeană în jocul politic electoral intern. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că președintele Traian Băsescu ar trebui să ia și el în considerare varianta blocării bugetului prin veto. Președintele s-a opus acesteisoluţii şi a susţinut că liderii europeni au intrat sub birouri la auzul acestei idei a premierului Victor Ponta. Băsescu a lansat, duminică, un nou apel la partidele politice să nu implice Uniunea Europeană în jocul politic electoral intern.

Propunerea actuală este mai apropiată de ceea ce avea în minte Germania, la început, un buget cu 120 de miliarde de euro mai mic decât cel propus de Comisie. “Cred că vom ajunge, în final, la reduceri de circa 100 de miliarde”, a opinta un diplomat cipriot citat de presa europeană. Întrebat de ce a fpcut Cipru propuneri de reduceri doar cu 50 de miliarde de euro, el a replicat că este vorba despre “tactici de negociere”. “Cheia acordului se află la Marea Britanie”, a mai spus sursa citată de EUObserver.

Fondul de Dezvoltare Externă

Publicaţia britanică “The Guardian” notează că bugetul de ajutorare al UE este foarte probabil să fie redus, în ciuda faptului că acest lucru aceşti bani s-ar întoarce înapoi până în 2020. Unii analişti avertizează că reducerea Fondului European de Dezvoltare cu 11% va lăsa ţările cele mai sărace ale lumii “să plătească preţul cel mai mare”.

Programul de ajutorare a unor state sărace urmează a fi afectat de bugetul redus. În timp ce Marea Britanie este printre ţările care susţin aceste tăieri de fonduri, nu doar îngheţarea lor, unii analişti se tem că acest buget de ajutor va primi o lovitură foarte puternică.

Fondul European de Dezvoltare (EDF), care se referă în special la Africa sub-sahariană, ar urma să fie redus cu 11%, comparativ cu propunerea Comisiei Europene. În iulie, CE a propus 30,3 miliarde de euro pentru EDF, în timp ce Rompuy a sugerat un buget de 26,9%. Per total, pentru programele de sprijin şi ajutorare, Comisia a alocat 70 de miliarde, Rompuy s-a gândit doar la 63,7 miliarde.

“Reducerea este, într-adevăr, substanţială şi este îngrijorătoare pentru EDF. Ţările care au nevoie mai mult de aceşti bani vor fi cele mai afectate de reducerile bugetare”, spune un oficial european. În bugetul 2008-2013, EDF a avut 22,6 miliarde de euro, deci, teoretic, propunerea lui Van Rompuy reprezintă o creştere a actualului buget, dar având în vedere inflaţia, este, de fapt, o reducere în termeni reali.

“Suma totală acordată celui de-al 11-lea program EDF este 26,984 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o tăiere de 11%, proporţional cea mai mare reducere din bugetul UE, şi cu aproape 4 puncte procentuale mai mult decât media. Trebuie ca acest lucru să se schimbe de urgenţă”, susţine un grup de lobby.

Potrivit unui raport al Institutului de Dezvoltare din Străinătate şi al Institutului Britanic pentru Cercetare Economică şi Socială, ajutorul UE se va întoarce la sursă până în 2020. Circa 51 de miliarde de euro care sunt alocate celor mai sărace ţări se vor întoarce în proporţie de 20%, prin investiţii în economia UE, până în 2020, echivalent cu un câştig net de 11,5 miliarde de euro pentru UE şi cetăţenii săi. Raportul, primul care cuantifică impactul asistenţa financiară a UE asupra ţărilor donatoare şi beneficiare, spune că în 2020 fondurile cheltuite vor creşte cu 0,1% PIB-ul UE şi cu 0,2% PIB-ul global şi o creştere semnficativă de 2,5% PIB-ului Africii sub-sahariene.

Câteva state au promis că vor susţine fondul de asistenţă al UE, în ultimele săptămâni, printre acestea fiind Franţa, Danemarca şi Marea Britanie. Danemarca, Irlanda şi Marea Britanie au oferit de asemenea susţinere a EDF în bugetele lor naţionale. Parlamentul European, pe de altă parte, a votat, luna trecută, că fondurile UE pentru cheltuieli externe să fie menţinute la un nivel minim posibil.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Bursa de Valori București a fost promovată la statutul de piață emergentă. Ce înseamnă asta pentru finanțarea economiei

Compania globală de evaluare FTSE Russell a promovat Bursa de Valori București (BVB) și implicit România la statutul de piata emergentă secundară de la cel […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Prăbușire cu 21% a industriei auto germane – risc de pierderi de miliarde de lei în industria de echipamente auto din România

Producția auto din Germania ar putea scădea cu circa 21% în aces an, ceea ce ar putea duce la o scădere direct proportională a cererii […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Comisia von der Leyen vs. Comisia Juncker: Schimbare de echilibru în Europa

Președintele-ales al Comisiei Europene a anunțat marți noua structură a executivului european. României i-a fost atribuit, prin viitorul comisar Rovana Plumb, portofoliul de la Transporturi. […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Fără precedent: România cere amânarea proceselor de la CEDO – nu mai are aparat care să o reprezinte

Ministrul de Externe, Ramona Mănescu, a solicitat Curții Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului (CEDO), amânarea cauzelor programate pentru începutul lunii septembrie, pentru că nu mai […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Întâlnirea Klaus Iohannis – Donald Trump. Mesajele transmise de Administrația americană și explicate de șeful statului român

Preşedintele Klaus Iohannis a fost primit, marţi, la Casa Albă, de omologul său american, Donald Trump. Este pentru a doua oară, după întâlnirea din iunie […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »