Undă verde de la CE: România și Slovacia au 2 ani în plus pentru cheltuirea fondurilor europene

De Luminita Bogdan | 21.5.2013 .

România și Slovacia vor avea mai mult timp pentru cheltuirea fondurilor europene, în condițiile în care Comisia Europeană a aprobat, marți, derogarea solicitată la summitul UE din februarie.

Propunerea Comisiei extinde regula N+3 pentru România și Slovacia care, altfel, ar fi expirat în 2013. Ea oferă celor două țări o mai mare libertate de a cheltui și de a solicita fonduri de la UE, reducând riscul de pierdere a banilor. Acest lucru ar ajuta România să nu piardă, în 2013, 4 miliarde de euro din cei 6,5 miliarde euro aflaţi în acest an sub ameninţarea dezangajării automate. László Andor, comisarul pentru ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune, a afirmat că propunerea oferă României și Slovaciei posibilitatea de a folosi fondurile UE acolo unde este cel mai mult nevoie de ele. “Cele două țări ar trebui să considere această măsură drept un stimulent pentru a-și consolida eforturile de reformare și de investiție”, a spus comisarul Andor, potrivit unui comunicat al CE.

Fondurile alocate statelor membre în cadrul

order cialis online

politicii de coeziune se împart în sume anuale care trebuie cheltuite în decurs de doi sau trei ani, în funcție de țară. Această regulă este cunoscută sub numele de regula “N+2 sau N+3”, N fiind anul în care sunt alocate fondurile. Oricare parte din suma anuală care nu este solicitată de către statul membru în această perioadă, se deduce automat din suma totală alocată și se întoarce la bugetul total al UE.

Propunerea Comisiei Europene, determinată de cererile primite din partea guvernelor naționale și din partea Consiliului European, va fi trimisă Parlamentului European și Consiliului de Miniștri al UE în vederea adoptării.

Prima măsură din propunerea CE ar contribui la mobilizarea a aproximativ 500 de milioane de euro de investiții pentru încurajarea creșterii mai rapide în Grecia, Cipru și Portugalia. Aceasta ar majora contribuția UE de investiții în favoarea Politicii de C

editing essays

oeziune și ar permite o contribuție națională mai redusă. Acest lucru ar putea prelungi cu încă doi ani un acord privind cofinanțarea din decembrie 2011, ceea ce ar ușura și presiunea asupra bugetelor naționale fără a implica fonduri noi de la UE.

Comisarul pentru politica regională, Johannes Hahn, a declarat, comentând propunerea, că Bruxellesul este astfel este gata să dea dovadă de solidaritate și flexibilitate față de cei afectați grav de criză, astfel încât aceștia să poată reveni pe calea creșterii economice. “Politica de coeziune este unul dintre principalele instrumente ale Uniunii Europene pentru a realiza acest lucru. Măsurile specifice pe care le-am adoptat vor ajuta aceste țări să utilizeze atât de necesarele investiții: pentru a crea locuri de muncă sustenabile sprijinind întreprinderile mici și mijlocii și ajutându-le să obțină finanțare, pentru a ajuta tinerii să se reintegreze pe piața muncii și pentru a încuraja inovarea și cercetarea. Aceste măsuri nu vor fi doar în beneficiul țărilor implicate, ci și pentru Europa în ansamblul ei. Însă, ar trebui să adaug că, deși prezenta propunere oferă spațiu de manevră, ea nu poate înlocui reformele și măsurile de accelerare în ceea ce privește utilizarea fondurilor”, a spus comisarul Hahn.

Măsura inițială de „suplimentare”, adoptată în 2011, a înregistrat o creștere temporară a cofinanțării UE de până la 10% până la sfârșitul anului 2013, realizată la cerere pentru țările afectate cel mai puternic de criză, cum ar fi Irlanda, Ungaria, Letonia, Grecia, Portugalia și România. Măsura nu reprezintă o nouă finanțare, ci permite o utilizare mai ușoară a fondurilor deja alocate în cadrul politicii de coeziune a UE. Contribuția UE ar crește până la o valoare maximă de 95 %, reducând astfel cerința de cofinanțare națională la doar 5 %. În mod concret, aceasta ar corespunde la aproximativ 500 de milioane de euro în 2014 cu aproximativ 400 de milioane de euro pentru Grecia, 100 de milioane euro pentru Portugalia și 20 de milioane euro pentru Cipru (se așteaptă ca aceste trei țări să beneficieze de un ajutor financiar în cadrul unui program de ajustare macroeconomică în 2014).

zp8497586rq

Comentariile sint inchise.

DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »