Unificarea fiscală şi bugetară a Europei. Pro şi contra

De Marin Pana | 4.12.2011 .

În încercarea de a găsi o ieşire onorabilă din criza cu care se confruntă statele membre, Uniunea Europeană trebuie să ia cât mai rapid o serie de decizii istorice. Fără integrarea fiscală şi bugetară, moneda unică şi coeziunea nu pot fi susţinute în mod eficient. Timpul e scurt: toată lumea e cu ochii pe summitul din 9 decembrie, unde se aşteaptă reglementări concrete ale unificării bugetare şi fiscale.

Armonizarea intereselor este esenţială, date fiind diferenţele majore în evoluţia competitivităţii şi în acordarea de beneficii sociale, mai mult sau mai puţin sustenabile pe termen lung, cu potenţial important de a genera deficite structurale.

Patru argumente pro

1.Coordonarea politicilor fiscale şi bugetare ar permite o amplificare a efectelor, în locul disipării energiilor în dispute interne, cu rezultate de multe ori negative pentru raporturile cu celelalte centre mondiale de putere economică şi politice.

Din motive electorale, limitarea deficitelor nu se poate face fără o presiune puternică din exterior.

2.Un cadru fiscal comun şi instituţii comune puternice, dotate cu buget corespunzător şi cu personal competent, ar permite alinierea la cele mai performante practici bugetare şi o politică monetară eficientă. Contraponderea la SUA, China sau Japonia nu poate fi asigurată decât de un bloc omogen şi solid.

3.Garanţiile oferite de fiecare stat în parte nu sunt suficiente pentru a sensibiliza investitorii internaţionali. Obligaţiunile emise în numele zonei euro ar repartiza şi disipa riscurile, evitând atacurile speculative ţintite asupra unui stat anume, aflat în dificultate.

În contrapartidă, responsabilizarea naţională faţă de obiectivele comune ar descuraja măsurile neconforme cu stabilitatea financiară.

4.Reducerea decalajelor dintre nivelurile de trai şi diminuarea sărăciei, concentrată în sudul şi estul UE, presupune o uniformizare a condiţiilor de operare oferite corporaţiilor europene şi transferuri mult mai importante de bani către zonele defavorizate. Corupţia asociată ar fi mult limitată, resursele existente pentru dezvoltare mai bine utilizate.

Chiar şi nemulţumiţi de destinaţiile banilor, contributorii mai bogaţi ar fi convinşi de legalitatea şi utilitatea alocărilor.

Patru argumente contra

1.Cedarea de suveranitate naţională nu este de natură să asigure supravieţuirea politică a celor care ar accepta un calendar rapid de integrare fiscală şi bugetară.

Asumarea răspunderii unora pentru erorile altora este argumentul cel mai important, în condiţiile în care solidaritatea şi sentimentul apartenenţei la un spaţiu social şi cultural comun rămân deocamdată la stadiul de deziderat.

2.Dificultăţile de integare a Marii Britanii şi a ţărilor nordice, rămase parţial cu nostalgia spaţiului de liber schimb şi cu o tradiţie a autonomiei extinse la toate nivelurile, pot compromite şi, oricum, vor întârzia proiectul unificării fiscale şi bugetare.

Procedurile birocratice actuale sunt destul de greoaie, iar ratificarea la nivel naţional s-a dovedit a fi problematică.

3.Controlul centralizat la Bruxelles vine, cel puţin aparent, în contradicţie cu particularităţile regionale şi eforturile de descentralizare întreprinse inclusiv de România.

Setul de reguli, softul intern comun gândit pentru Europa ar trebui să poată fi atât de performant, încât să se grefeze pe toate hardurile naţionale. Din orice generaţie de performanţă şi cu orice dificultăţi de translaţie.

4.Ţările din afara zonei euro ar putea fi afectate de măsurile luate în interesul celor din Euroland, net majoritare ca pondere şi care vor aplica foarte strict criteriile de integrare.

În plus, derapajele macroeconomice vor putea fi taxate cu pierderea temporară a dreptului de vot pe anumite domenii şi trecerea sub control european a activităţii financiare curente.

2 comentarii

  1. Ștefan A.
    4.12.2011, 16:52

    Tare sint curios care natiuni o sa accepte astfel de masuri. 🙂 Sau poate adeziunea se cumpara cu imprumuturi noi si la dobinzi calmate . Da banii de unde vin ca toate bancile nemtesti si franceze au depasit limita capacitatilor proprii de finantare . Bancile din PIIGS sint pline de titluri de stat si imprumuturi acordate firmelor din tarile lor . Cumva BCE va fi impinsa sa faca ce a facut si FED , tiparire masiva de hartii noi numite euro ? 😆

    • Cristian Grosu
      4.12.2011, 17:24

      Cred ca sunt destui care nu vor avea alta iesire. Fara “cedarea de suveranitate” nu se va implica BCE. Unii se vor lasa greu. Altii vor sta la usa cu suveranitatea in mana si nu se va uita nimeni la ea.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »