Uniunea fiscală a Europei: 4 principii și argumentele pro sau contra

De Victor Bratu | 3.7.2016 .

Brexit a catalizat discuția despre ”mai multă Europă” și a readus în discuție necesitatea măsurilor pentru una din cele mai dificil de realizat uniuni între statele UE: cea fiscală – dat fiind că uniunea monetară s-a dovedit insufiecientă pentru a integrarea sporită a statelor europene.

Platforma Debating Europe, acolo unde cetățenii europeni lansază teme de dezbatere la care participă principalii decidenți politici ai UE, a agregat argumentele pro și contra constituirii unei Uniuni Fiscale a Europei, o temă care revine în atenția autorităților europene odată cu preluarea de către Slovacia a președinției Comisiei Europene.

Debating Europe, creată special de Fundația Pentru O Societate Deschisă pentru a încuraja conversații pe teme esențiale între cetățeni și liderii europeni, propune dezbateri publice la care participă frecvent lideri precum Jean Claude Junker, Martin Schultz, Guy Verhofstadt, Ska Keller sau Ban Ki-moon.

În urma unei discuții pe marginea ideii de unificare a sistemelor fiscale naționale s-au concretizat următoarele seturi de argumente:

Uniunea Fiscală și eficiența Uniunii Monetare

Argument împotrivă: Problemele locale au nevoie de soluții locale

Atâta timp cât UE este alcătuită din state independente, cu guverne proprii, alese în urma unui proces electoral desfășurat la nivel național, problemele fiecărui stat sunt esențial unele locale, care au nevoie de soluții locale. Majoritatea statelor au fost împinse către o uniune monetară care s-a dovedit nefuncțională, iar împingerea către o uniune fiscală nu va face decât să amplifice o situație deja nesustenabilă. Guvernele au nevoie de flexibilitate în abordarea proriilor probleme specifice. Uniunea fiscală ar aduce după sine o gonflare a bugetului UE, care ar provoca certuri interminabile între cele 27 (sau mai multe) state membre în legătură cu modul de alocare al resurselor. O asemenea inițiativă ar genera birocrație și blocaje.

Argument pro: Uniunea Monetară nu funcționează fără Uniune Fiscală

Criza datoriilor în derulare în Europa a furnizat dovezi zilnice că o Uniune Monetară nu poate fi funcțională în lipsa unei Uniuni Fiscale. Zona Euro este în mod evident incapabilă să își gestioneze dezechilibrele macro-economice dacă nu deține și un tip de structură federală care să supravegheze modul de colectare al veniturilor și cheltuielile. Fără acest mecanism, moneda euro va fi mereu vulnerabilă la șocuri asimetrice. Încercarea de combinare a unor politici monetare supra-naționale cu politici fiscale locale nu este funcțională. O Uniune Fiscală condusă de un Minister al Finanțelor european, aflat sub control democratic adecvat, va da putere și stabilitate UE prin impunerea unei discipline financiare stricte.

Uniunea Fiscală și suveranitatea națională

Argument contra: democrația deficitului

Uniunea Fiscală ar fi un nou ”cui” bătut în coșgiugul independenței naționale. Aprobarea bugetului este unul dintre atributele esențiale ale Parlamentelor naționale. Un transfer al acestui atribut către birocrația de la Bruxelles ar fi profund nedemocratic. În mod istoric, s-a demonstrat că cetățenii nu acceptă ca noțiunea de contributivitate să fie separată de noțiunea de reprezentativitate. Instituirea unei Uniuni Fiscale s-ar dovedi profund nepopulară și ar alimenta demagogia anti-Europeană și ar contribui la subminarea fundațiilor UE.

Argument pro: succesul stă în unitate

În 1990, națiunile europene reprezentau jumătate din top 10 al celor mai dezvoltate economii mondiale. Până în 2050, prognozele arată că Europa va mai fi reprezentată în acest top de 2 națiuni. În noul context global, o Uniune Economică apropiată este singura soluție de stopare a declinului Europei. Jumătățile de măsură nu funcționează, iar economiile agresive vor fi capabile să penetreze și să domine cei mai slabi membri ai Zonei Euro în lipsa unei Uniuni Fiscale. Impunerea unei Uniuni Fiscale ar duce la creșterea credibilității pieței europene, iar obligațiunile europene ar rivaliza cu cele emise de Trezoreria americană.

Uniunea Fiscală și povara fiscalității

Argument contra: toți am plăti mai mult

Armonizarea sistemelor de taxe și impozite, care ar urma firesc după implementarea Uniunii Fiscale, s-ar face într-un singur sens: în sus. Toți vom plăti mai mult. State precum Irlanda sau Slovacia, care au facilitat creșterea economică prin sisteme inteligente de taxare a veniturilor, ar fi forțate, ca efect al cruciadei conduse de Franța împotriva ”dumpingului fiscal”, să impună taxe mari, care ar duce la dispariția locurilor de muncă. Ar fi o nouă lovitură dată competitivității.

Argument pro: o uniune mai mare ca oricând

Uniunea Fiscală ar constitui un pas major către o reală uniune politică. Uniunea Fiscală trebuie administrată de adevărate organisme federale. Centralizarea resurselor și a datoriilor ar constitui simboluri puternice ale unei Europe unite. Nevoia de supraveghere democratică puternică ar conduce la formarea unui Parlament European revitalizat și a unei puternice Comisii Europene. Aceste instituții ar putea evolua într-un guvern al Statelor Unite Europene, capabile să intre în rândul puterilor care conduc o lume multipolară.

Uniunea Fiscală și responsabilitatea

Argument contra: o oportunitate pentru iresponsabili

Uniunea Fiscală aduce hazard moral. Vor exista mereu națiuni risipitoare care vor fi veșnic salvate de contribuția națiunilor gospodare, de tipul Germaniei. În mod evident, Uniunea Fiscală va fi în fapt o Uniune de Transfer, care nu va face altceva decât să penalizeze bugetele sănătos construite. Iar statele slabe, devenind conștiente că au o plasă de siguranță, vor încetini reformele. Până la urmă, dacă menții pe linia de plutire state cu deficit nu faci altceva decât să tragi în jos pe toată lumea.

Argument pro: eficiența

”Va contribui în mod esențial la ordine, stabilitate și la un aranjament satisfăcător pentru toți al finanțelor”- așa argumenta în 1790 Alexander Hamilton, secretar al Trezoreriei americane, atunci când a cerut intrarea într-o uniune fiscală a statelor fondatoare ale Americii. O uniune Fiscală Europeană, având la bază instituțiile potrivite, ar putea să furnizeze un management unitar al întregii economii UE. Controalele ex-ante ar face ca state mai ”visătoare”- Irlanda, Spania, Grecia- nu ar mai fi capabile să provoace bule imobiliare sau să gestioneze prost bugetul. Supraveghetorul unic ar asigura liniștea piețelor, ar atrage investiții și ar genera creștere, toate acestea contribuind la prosperitatea Europei.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »