Viktor Ianukovici, omul din cauza căruia ucrainenii au trecut prin două revoluţii

De Anne-Marie Blajan | 22.2.2014 .

Parlamentul ucrainean a decis, sâmbătă, demiterea preşedintelui Viktor Iankovici şi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru 25 mai. Parlamentarii l-au declarat pe preşedinte incapabil din punct de vedere constituţional de a-şi îndeplini atribuţiile.

Anterior, preşedintele Ianukovici anunţase că nu intenţionează să demisioneze sau să părăsească ţara. “Ce se întâmplă astăzi este vandalism, banditism, o lovitură de stat. (…) Nu intenţionez să părăsesc ţara”, a spus Viktor Ianukovici, care a afirmat că maşina sa a fost vizată de focuri de armă la Kiev. “Deciziile pe care le ia Parlamentul sunt nelegitime. Nu voi semna nimic cu bandiţii care terorizează ţara”, a continuat el comentând seria de rezoluţii votate în cursul zilei de deputaţi. Preşedintele ucrainean a vorbit la post de televiziune regional din Harkov, în estul rusofon al Ucrainei. Ulterior, a apărut informaţia că preşedintele ar fi intenţionat să părăsească Ucraina, dar ar fi fost împiedicat de poliţia de frontieră.

O ascensiune meteorică

Viktor Ianukovici s-a născut într-o familie modestă, tatăl era muncitor în metalurgie, iar mama asistentă medicală, însă a rămas orfan la vârsta de doi ani şi a fost crescut de bunica sa. În tinereţe a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru furt, deşi, potrivit biografiei sale oficiale, el susţine că această condamnare a fost, în final, anulată. „Provin dintr-o familie foarte săracă şi visul meu cel mai mare a fost să scap de sărăcie”, le spunea el cândva jurnaliştilor.

Şi-a început cariera profesională ca mecanic, apoi a devenit directorul unei întreprinderi de transport care avea puternice legături cu industria minieră, un sevctor-cheie din estul Ucrainei şi în economia perioadei sovietice. Ulterior, la doar un an de la intrarea sa în administraţia locală, a devenit, în 1997, în perioada sovie guvernator al regiunii Donetk. Era o perioadă în care clanurile mafiote luptau pentru deţinerea controlului asupra uzilenor metalurgice din regiune. Preşedintele Leonid Kucima l-a numit premier în anul 2002, funcţie pe care a deţinut-o până în 2004, când a candidat la preşedinţie.

Acuzaţii de fraudă şi plecarea de pe scena politică

Viktor Ianukovici era perceput în 2004 ca protejatul preşedintelui Kuciname şi era identificat cu o administraţie acuzată de corupţie şi de proastă gestionare a economiei. În plus, rusofon şi rusofil, el a încercat să steargă imaginea sa de „om al Rusiei”,dar în mod evident nu a reuşit. Totuşi, a câştigat alegerile prezidenţiale, dar rezultatul scrutinului a fost contestat de contracandidatul său şi de protestatarii ieşiţi în stradă. În urma mai multor dezbateri, Curtea Supremă a Ucrainei l-a declarat câştigător pe Viktor Iuscenko.

Atunci, „Revoluţia Portocalie” i-a adus la putere pe Viktor Iuscenko şi pe Iulia Timoşenko. A deţinut, din nou, funcţia de premier, în perioada 2006-2007, de această dată numit de fostul său rival, preşedintele Iuscenko. În 2007 însă, Iulia Timoşenko a revenit ca premier al ţării, iar Viktor Ianukovici s-a retras de pe scena politică pentru a-şi pregăti revenirea.

Preşedinte în 2010, după ce şi-a învins un vechi rival

Viktor Ianukovici părea discreditat pentru totdeauna în acestă ţară cu 46 de milioane de locuitori, după eşecul în alegerile din 2004, în ciuda sprijinului primit din partea liderului de la Kremlin, Vladimir Putin. Dar şi-a angajat consilieri de comunicare americani şi a învăţat mai bine limba ucraineană – vorbitor de limba rusă, a învăţat ucraineana abia după ce a devenit premier, şi se spune că ar folosi încă rusa atunci când are de explicat subiecte dificile, deşi fluenţa sa este îmbunătăţită.

Aşa că norocul i-a surâs, însă, şase ani mai târziu, în 2010, când a reuşit să câştige alegerile prezidenţiale învingând-o pe Iulia Timoşenko. Părea atunci că îndreaptă Ucraina spre legături strânse cu Uniunea Europeană, doar ca trei ani mai târziu să refuze semnarea Acordului de asociere. S-a întâmplat după câteva ântâlniri secrete cu preledintele Vladimir Putin, despre care s-a aflat ulterior, iar motivul invocat de preşedintele ucrainean a fost că legăturile comerciale mai strnse cu Uniunea europeană îi vor prejudicia relaţia economică cu Rusia. Mai mult, a cerut Uniunii Europene compensaţii echivalente cu aceste pierderi estimate, pentru a semna acordul.

„Omul Rusiei”, dar nu prietenul lui Vladimir Putin

În ultimii ani, partidul lui Viktor Ianukovici – Partidul Regiunilor – a lucrat la restabilirea unor relaţii strânse cu Rusia, care au fost afectate de administraţia anterioară, pro-occidentală. Cea mai mare susţinere a lui Viktor Ianukovici este în estul şi sudul Ucrainei – Doneţk, Harkov, Crimeea şi Luhansk.

Un apropiat al Moscovei, preşedintele Ianukovici s-a simţit mult mai în largul său atunci când preşedinte al Rusiei a fost Dmitri Medvedev, susţine presa internaţională. Cei doi s-au întâlnit de mai multe ori, iar prima întervedere între cei doi şefi de stat a fost în 2010, la scurt timp după ce liderul ucrainean a câştigat alegerile.

Având îngheţate relaţiile cu europenii, preşedintele ucrainean riscă să nu se simtă în largul său nici cu “mentorul” Vladimir Putin, susţin comentatorii politici. “Ianukovici este considerat un prorus, însă el nu a fost niciodată. Îi era frică de Putin”, explică Taras Ciornovil, unul dintre aceştia, citat de AFP. “Putin, pentru care «Ucraina şi Rusia formează un singur popor», constituie o ameninţare pentru Ianukovici. Dacă renunţă la integrarea europeană, Rusia îl va înghiţi”, crede şi analistul Oleksi Haran.

Un preşedinte susţinut de oligahi

Preşedinţia lui Viktor Ianukovici a favorizat creşterea în putere a “Familiei”, un puternic clan politico-financiar care reuneşte în jurul său mai mulţi apropiaţi de-ai săi, suspectaţi că se îmbogăţesc datorită influenţei sale şi corupţiei. Din acest clan fac parte fiul lui Ianukovici, Oleksandr, şi vicepremierul Serghei Arbuzov, în vârstă de 37 de ani.

Preşedinţia sa s-a bazat pe sprijinul oligarhilor şi pare să se fi terminat odată ce ei au simţit că ameninţarea cu sancţiuni – îngheţarea averilor şi anularea vizelor – din partea SUA si UE sunt pe cale să se materializeze. Rinat Ahmetov, industriaşul miliardar din Doneţk, cunoscut ca patron al clubului de fotbal Şahtior, a fost un aliat politic al preşedintelui Ianukovici, până la protestele din ultima săptămână, dar nu singurul.

O viaţă opulentă, într-o ţară în pragul colapsului

Opoziţia şi presa ucraineană au criticat viaţa luxoasă a preşedintelui, într-o perioadă în care locuitorii Ucrainei simt efectele unei economii în pragul colapsului. Reşedinţa de lux de la Mejigorie, în apropiere de Kiev, este oproprietate vastă de 137 de hectare. Fostă reşedinţă oficială, a trecut, potrivit presei, sub controlul unor structuri private aparţinând unor apropiaţi ai preşedintelui.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Victor Bratu

Premierului Dăncilă o susține „în continuare necondiţionat” pe Rovana Plumb pentru funcția de comisar european

Premierul Viorica Dăncilă o susține în continuare,  necondiționat, pe Rovana Plumb, pe care a propus-o pentru un post de comisar european din partea României. „Tot […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Infringement pe gaze: Comisia Europeană păsuiește România. Piața va fi liberalizată până la 1 aprilie 2021

Comisia Europeană a acordat României o amânare până la finele anului pentru conformarea la legislaţia din sectorul gazelor, după ce autorităţile române au propus un […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Casa Albă ia în considerarea delistarea companiilor chineze de la bursele americane

Administrația Trump ia în considerare măsura extremă  a delistării companiilor chineze de la bursele americane, potrivit unor surse citate de Reuters. Decizia ar duce escaladarea  […] ... 
Citeste mai departe »

Alexandra Pele

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Marea Britanie / Peste 180.000 de români și-au depus actele pentru statutul post-Brexit

Aproape jumătate dintre românii înregistraţi în Marea Britanie şi-au depus documentele pentru obţinerea statutului pre-settled, a declarat Adina Bădescu, şef birou Brexit din cadrul Ministerului […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »