Vot covârșitor al tinerilor: Peste 60% din segmentul 18 și 34 de ani au votat în Cluj, Ilfov și București

De Iulian Soare | 30.5.2019 .

Peste 43% din tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani din România au votat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, potrivit Consiliului Tineretului din România, procentul fiind un record istoric.

Au votat 2.098.300 de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, doar în țară, comparativ cu 1.316.577 tineri la parlamentarele din 2016, ceea ce înseamnă o creștere cu 59,3% a participării acestei categorii de populație.

Au mai votat 138.904 de tineri aflați în străinătate, din totalul de 375.219 în diaspora.

Cele mai mari rate de participare s-au înregistrat în:

  • Cluj – 75,63%
  • Ilfov – 64,86%
  • București – 61,43%
  • Arad – 58,88%
  • Timiș – 56,69%
  • Brașov – 53,2%
  • Sibiu – 52,59%

Cu observația că unele dintre aceste județe au mari centre universitare, iar metodologia folosită raportează numărul de tineri prezenți la urne la populația din județul respectiv, deci include studenții și alți tineri din alte județe aflați în trecere prin zonă.

(Citiți și: ”Cine a schimbat rezultatul alegerilor. Millennials 2019: o fotografie alb-negru”)

Marea majoritate a acestor tineri alegători au votat cu Alianța USR+, conform profilului socio-demografic al votanților partidelor clasate pe primele tre locuri la alegerile europarlamentare, analiză realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

USR-PLUS a fost ales de 2.027.032 persoane, ceea ce înseamnă că aproximativ un milion de alegători au fost tineri, potrivit IRES.

Acest lucru oferă informații despre potențialul de creștere al partidelor, ALianța fiind net avantajată în acest sens comparativ cu PSD, care are un electorat în care șase din 10 persoane sunt pensionari.

Profilul alegătorilor principalelor partide (conform IRES)

PNL:

  • Votanții PNL sunt mai degrabă femei (54%), de vârstă medie (30% au între 36 și 50 de ani), locuiesc preponderent din mediul rural (56%), au studii medii (46%) și elementare (42%), au venituri mai mici de 1.500 lei sau nu au venit (56%).
  • Au votat PNL în proporții mai ridicate respondenții din Sudul țării (40%) și din Transilvania și Banat (39%), față de 21% cei din Moldova.
  • O treime dintre votanții PNL sunt angajați în mediul privat (33%), o proporție similară (29%) sunt pensionari, o cincime sunt neocupați și aproximativ 1 din 5 sunt angajați la stat.
  • 98% au votat duminică, și la europarlamentare, și la referendum, și s-au decis să participe la votul pentru alegeri europarlamentare, dar și la referendum, înainte de începerea campaniei electorale (64%47%).
  • Mai puțin de o cincime dintre ei (18%) au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
  • Peste 80% dintre votanții PNL au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
  • 53% dintre votanții PNL sunt deloc sau puțin interesați de politică.
  • 72% dintre votanții PNL declară că folosesc internetul, iar 62% utilizează Facebook.

PSD:

  • Votanții PSD sunt mai degrabă femei (53%), 42% au peste 65 de ani, 28% au între 51 și 65 de ani, 17% au între 36 și 50 de ani, iar 13% sunt tineri.
  • Peste jumătate dintre votanții PSD au studii elementare (55%) și doar 9% au studii superioare, în timp ce mai puțin de o treime (27%) au studii medii.
  • Jumătate dintre votanții PSD sunt din sudul țării, mai puțin de o treime din Transilvania și Banat și 23% din Moldova. Mai mult de jumătate (55%) au studii elementare, 37% au studii medii și 9% studii superioare.
  • 65% dintre ei au venituri maxime de cel mult 1.500 lei.
  • 58% dintre votanții PSD sunt pensionari, doar 1 din 10 este angajat în mediul privat și 12% sunt angajați la stat, iar 16% sunt neocupați.
  • Jumătate dintre votanții PSD declară că au votat, duminică, și la europarlamentare, și la referendum: dintre cei care au votat la alegerile europarlamentare, 61% s-au decis înainte de începerea campaniei, în timp ce decizia de a nu participa la referendum a fost luată în proporții similare atât înainte de începerea campaniei, cât și pe durata desfășurării acesteia.
  • Doar 1 din 10 votanți PSD a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
  • 59% dintre votanții PSD spun că au votat DA la întrebarea 1 pentru referendum, în timp ce 61% au votat DA la întrebarea 2.
  • Puțin peste 40% dintre votanții social-democraților folosesc internetul și 65% dintre ei declară că nu utilizează Facebook.
  • 47% dintre votanții PSD nu sunt interesați de politică.

USR – PLUS:

  • Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt într-o proporție mai ridicată bărbați (57%).
  • 8 din 10 votanți USR au cel mult 50 de ani: jumătate sunt tineri între 18 și 35 de ani, 30% au între 36 și 50 de ani. 5% au peste 65 de ani.
  • Aproape 8 din 10 locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari (peste 200.000 de locuitori).
  • 45% dintre votanții Alianței provin din regiunea de Sud a țării, 37% din Transilvania & Banat și 18% provin din Moldova. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare.
  • 1 din 5 votanți ai alianței au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri între 1.501 și 4.000 de lei , iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei.
  • Peste jumătate (51%) din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS este reprezentat de angajați la privat. 1 din 10 este pensionar, 16% sunt neocupați și 15% sunt angajați la stat.
  • Votanții Alianței au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.
  • 7 din 10 votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, iar aproape un sfert au primit îndemnuri de a participa.
  • 91% dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
  • 93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook.
  • 65% dintre votanții acestei formațiuni sunt interesați de politică.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Alexandra Pele

Klaus Iohannis, din nou pe lista celor care ar putea prelua președinția Consiliului European – Financial Times

Preşedintele Klaus Iohannis este nominalizat de către Financial Times pe lista politicienilor europeni care ar putea prelua funcția de președinte al Consiliului European. În prezent, […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Probleme în Euroland: Inflaţia e prea mică, deşi şomajul este la minimul ultimilor 10 ani. Piaţa petrolului arată încetinirea economiei lumii

Economiile Zonei Euro dau semne aparent contradictorii, mai pregnante fiind cele de oboseală date de rata inflației, care a coborât până la 1,2% în mai, […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Frans Timmermans încearcă formarea unei coaliții de stânga împotriva PPE

Frans Timmermans, candidatul socialiștilor pentru funcția de președinte al Comisiei Europene, a folosit ultima dezbatere majoră a”capilor de listă” ai familiilor politice europene pentru a […] ... 
Citeste mai departe »

Cristian Grosu

Prognoză de primăvară, pe-un picior de plai: PIB creşte în lei, scade în euro. Triumful vine din creșterea prețurilor

Prognoza privind Produsul Intern Brut pe anul 2019 a fost revizuită în sus în termeni nominali cu 8,5 miliarde lei ( de la 1.022,5 miliarde […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Proiectul declarației summit-ului de la Sibiu: Cele 10 angajamente ale liderilor UE

Liderii Uniunii Europene ar urma să aprobe la summit-ul de la Sibiu, organizat pe 9 mai, 10 angajamente cu privire la viitorul blocului comunitar, potrivit […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Riscuri și oportunități generate de schimbările climatice – studiu CDP

Peste 200 dintre cele mai mari companii ale lumii au identificat costuri impuse de schimbările climatice de 970 de miliarde de dolari, din materializarea unor […] ... 
Citeste mai departe »

Comisia Europeană a amendat 5 bănci pentru manipularea pieței valutare

Comisia Europeană a anunțat joi că a aplicat amenzi în valoare totală de 1,07 miliarde de euro băncilor Barclays, Citigroup, MUFG, JPMorgan și Royal Bank […] ... 
Citeste mai departe »

“Facilități pentru medicii de familie care deschid cabinete în provincie – proiect de lege USR” is locked Facilități pentru medicii de familie care deschid cabinete în provincie – proiect de lege USR

Senatorul USR Adrian Wiener și deputatul USR Tudor Pop au depus săptămâna aceasta la Parlament un proiect de lege în baza căruia autoritățile locale ar […] ... 
Citeste mai departe »

Abuzul momentului e de fapt un șantaj: Poștașii vor lucra gratis pentru PSD în schimbul plății unor drepturi și al ”nepolitizării” Poștei, recunoaște Matei Brătianu

Comitetul Executiv al Sindicatului Liber din Poșta Română a decis încheierea unui protocol cu PSD, document prin care factorii poștali se obligă să colecteze informații […] ... 
Citeste mai departe »

UE ar putea introduce vize pentru americanii care vor să intre în spaţiul Schengen, din 2021

Cetăţenii Statelor Unite care vor să călătorească într-unul din cele 26 de state membre ale spaţiului Schengen vor avea nevoie de viză începând din 2021. […] ... 
Citeste mai departe »