Vot covârșitor al tinerilor: Peste 60% din segmentul 18 și 34 de ani au votat în Cluj, Ilfov și București

De Iulian Soare | 30.5.2019 .

Peste 43% din tinerii cu vârsta între 18 și 34 de ani din România au votat la alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, potrivit Consiliului Tineretului din România, procentul fiind un record istoric.

Au votat 2.098.300 de persoane cu vârste între 18 și 34 de ani, doar în țară, comparativ cu 1.316.577 tineri la parlamentarele din 2016, ceea ce înseamnă o creștere cu 59,3% a participării acestei categorii de populație.

Au mai votat 138.904 de tineri aflați în străinătate, din totalul de 375.219 în diaspora.

Cele mai mari rate de participare s-au înregistrat în:

  • Cluj – 75,63%
  • Ilfov – 64,86%
  • București – 61,43%
  • Arad – 58,88%
  • Timiș – 56,69%
  • Brașov – 53,2%
  • Sibiu – 52,59%

Cu observația că unele dintre aceste județe au mari centre universitare, iar metodologia folosită raportează numărul de tineri prezenți la urne la populația din județul respectiv, deci include studenții și alți tineri din alte județe aflați în trecere prin zonă.

(Citiți și: ”Cine a schimbat rezultatul alegerilor. Millennials 2019: o fotografie alb-negru”)

Marea majoritate a acestor tineri alegători au votat cu Alianța USR+, conform profilului socio-demografic al votanților partidelor clasate pe primele tre locuri la alegerile europarlamentare, analiză realizată de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie.

USR-PLUS a fost ales de 2.027.032 persoane, ceea ce înseamnă că aproximativ un milion de alegători au fost tineri, potrivit IRES.

Acest lucru oferă informații despre potențialul de creștere al partidelor, ALianța fiind net avantajată în acest sens comparativ cu PSD, care are un electorat în care șase din 10 persoane sunt pensionari.

Profilul alegătorilor principalelor partide (conform IRES)

PNL:

  • Votanții PNL sunt mai degrabă femei (54%), de vârstă medie (30% au între 36 și 50 de ani), locuiesc preponderent din mediul rural (56%), au studii medii (46%) și elementare (42%), au venituri mai mici de 1.500 lei sau nu au venit (56%).
  • Au votat PNL în proporții mai ridicate respondenții din Sudul țării (40%) și din Transilvania și Banat (39%), față de 21% cei din Moldova.
  • O treime dintre votanții PNL sunt angajați în mediul privat (33%), o proporție similară (29%) sunt pensionari, o cincime sunt neocupați și aproximativ 1 din 5 sunt angajați la stat.
  • 98% au votat duminică, și la europarlamentare, și la referendum, și s-au decis să participe la votul pentru alegeri europarlamentare, dar și la referendum, înainte de începerea campaniei electorale (64%47%).
  • Mai puțin de o cincime dintre ei (18%) au primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
  • Peste 80% dintre votanții PNL au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
  • 53% dintre votanții PNL sunt deloc sau puțin interesați de politică.
  • 72% dintre votanții PNL declară că folosesc internetul, iar 62% utilizează Facebook.

PSD:

  • Votanții PSD sunt mai degrabă femei (53%), 42% au peste 65 de ani, 28% au între 51 și 65 de ani, 17% au între 36 și 50 de ani, iar 13% sunt tineri.
  • Peste jumătate dintre votanții PSD au studii elementare (55%) și doar 9% au studii superioare, în timp ce mai puțin de o treime (27%) au studii medii.
  • Jumătate dintre votanții PSD sunt din sudul țării, mai puțin de o treime din Transilvania și Banat și 23% din Moldova. Mai mult de jumătate (55%) au studii elementare, 37% au studii medii și 9% studii superioare.
  • 65% dintre ei au venituri maxime de cel mult 1.500 lei.
  • 58% dintre votanții PSD sunt pensionari, doar 1 din 10 este angajat în mediul privat și 12% sunt angajați la stat, iar 16% sunt neocupați.
  • Jumătate dintre votanții PSD declară că au votat, duminică, și la europarlamentare, și la referendum: dintre cei care au votat la alegerile europarlamentare, 61% s-au decis înainte de începerea campaniei, în timp ce decizia de a nu participa la referendum a fost luată în proporții similare atât înainte de începerea campaniei, cât și pe durata desfășurării acesteia.
  • Doar 1 din 10 votanți PSD a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție.
  • 59% dintre votanții PSD spun că au votat DA la întrebarea 1 pentru referendum, în timp ce 61% au votat DA la întrebarea 2.
  • Puțin peste 40% dintre votanții social-democraților folosesc internetul și 65% dintre ei declară că nu utilizează Facebook.
  • 47% dintre votanții PSD nu sunt interesați de politică.

USR – PLUS:

  • Votanții Alianței 2020 – USR-PLUS sunt într-o proporție mai ridicată bărbați (57%).
  • 8 din 10 votanți USR au cel mult 50 de ani: jumătate sunt tineri între 18 și 35 de ani, 30% au între 36 și 50 de ani. 5% au peste 65 de ani.
  • Aproape 8 din 10 locuiesc în mediul urban și peste 40% în orașe mari (peste 200.000 de locuitori).
  • 45% dintre votanții Alianței provin din regiunea de Sud a țării, 37% din Transilvania & Banat și 18% provin din Moldova. Mai bine de o treime dintre votanții alianței au studii superioare, 47% au studii medii și 19% au studii elementare.
  • 1 din 5 votanți ai alianței au venituri peste 4.000 de lei, 47% au venituri între 1.501 și 4.000 de lei , iar 31 au venituri de cel mult 1.500 de lei.
  • Peste jumătate (51%) din electoratul Alianței 2020 – USR-PLUS este reprezentat de angajați la privat. 1 din 10 este pensionar, 16% sunt neocupați și 15% sunt angajați la stat.
  • Votanții Alianței au participat, aproape în unanimitate, atât la europarlamentare, cât și la referendum, iar majoritatea s-au decis să participe la ambele voturi înainte de începerea campaniei electorale.
  • 7 din 10 votanți ai Alianței 2020 – USR-PLUS a primit îndemnuri directe de a participa sau de a nu participa la referendumul pentru justiție, iar aproape un sfert au primit îndemnuri de a participa.
  • 91% dintre votanții Alianței 2020 – USR-PLUS au votat DA la ambele întrebări pentru referendum.
  • 93% dintre votanții alianței folosesc internetul și 83% dintre ei utilizează Facebook.
  • 65% dintre votanții acestei formațiuni sunt interesați de politică.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

G7: Dosarele ”Trump vs. restul lumii” amenință să compromită reuniunea de la Biarritz.

Pentru prima dată din 1975 încoace, de când se întâlnesc pentru a găsi soluții la problemele lumii, liderii celor mai mari şapte puteri riscă să […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Scurt: 21,4% din românii în vârstă de muncă se află în străinătate. Cum stau celelalte state UE

În 2018, românii au condus detașat în clasamentul european al persoanelor în vârstă de muncă (20-64 de ani) plecate în străinătate. Potrivit datelor comunicate de […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca deoarece premierul Mette Frederiksen respinge ideea vânzării Groenlandei

Preşedintele SUA, Donald Trump, și-a amânat întrevederea cu premierul danez Mette Frederiksen, fixată pentru începutul lunii septembrie, după ce şefa Guvernului de la Copenhaga a […] ... 
Citeste mai departe »