Zece decalaje sociale ale României faţă de media UE

De Marin Pana | 18.2.2018 .

Dincolo de eforturile de convergenţă cu Occidentul, concretizate subunitar dar în creştere spre pragul de 60% din medie, România are o serie de indicatori sociali supraunitari (concretizaţi în procentaje de peste, şi mai exact, mult peste 100% în materie de sărăcie şi condiţii sociale nefavorabile) la care batem pasul pe loc în materie de convergenţă.

Aici avem o problemă majoră, spre deosebire de mult mai mediatizatul PIB/locuitor. Care ar trebui să nu constituie un scop în sine ci doar un mijloc pentru îmbunătăţirea traiului. Astfel încât să se simtă o apropiere de media europeană în proporţii de masă, nu localizat geografic sau la categorii relativ restrânse de populaţie.

Eurostat a finalizat un raport sintetic al evoluţiilor pe zece coordonate de interesdupă o metodologie armonizată, ceea ce ne permite să vedem cum am evoluat pe parcursul acestui deceniu în materie de convergenţă reală la nivelul societăţii.

Vă prezentăm, pe scurt, datele şi concluziile aferente.

1.Raportul între ponderea persoanelor sub risc de sărăcie sau excluziune socială din România şi media UE28 s-a păstrat relativ ridicat în pofida reducerii decalajelor de dezvoltare exprimate prin PIB/locuitor de la 51% din media Uniunii în 2010 până la 58% în 2016 şi chiar a revenit în 2016 la nivelul de +65% din 2014, anul revenirii din crize economică.

2.Greu de înţeles pentru o ţară aflată într-un lung ciclu de dezvoltare robustă, ponderea persoanelor sărace prin prisma veniturilor încasate, inclusiv după transferurile sociale, a fost în creştere permanentă şi s-a stabilizat undeva la +46% – 47% peste media europeană.

Ceea ce arată că economia a luat-o înaintea socialului pe calea convergenţei cu Occidentul.

3.Situaţia cea mai gravă, cea referitoare la privarea materială severă ca procentaj din total populaţie s-a mai îmbunăţit dar a rămas la un stupefiant nivel triplu faţă de media UE.

Mai mult, tendinţa de scădere s-a inversat în 2016 iar apropierea destul de anevoioasă de media UE a fost reversată înapoi la nivelul anului 2012.

4.Acolo unde stăteam mai bine decât practica europeană, şi anume la ponderea persoanelor trăind în gospodării cu intensitate scăzută a muncii, după o evoluţie relativ bună până în 2014, am găsit unde să ne „armonizăm” cu UE.

Astfel, în 2016 s-a atins cea mai mare pondere relativă a acestor persoane iar procesul va continua odată cu creşterea ajutoarelor sociale.

5.La ponderea persoanelor locuind în gospodării în care costurile cu casa reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil, după tentativa ratată din 2011 şi revenirea la valori mult mai mari faţă de media europeană în anul imediat următor, am început un proces lent de apropiere, fără a avansa însă semnificativ în raport cu situaţia din 2010.

6.În ceea ce priveşte raportarea unor situaţii în care accesul dificil la îngrijirea medicală a dus la nerezolvarea unor probleme de sănătate ( unde datele prelucrate se opresc la nivelul anului 2015), revenim la deja ( din nefericire) consacratul raport de 3 la 1 faţă de media UE. Cu observaţia că aici avem cea mai dramatică situaţie.

7.În materie de procentaj din total populaţie al persoanelor care nu-şi permit încălzirea adecvată a locuinţei, se părea că ne-am înscris pe o traiectorie reală de convergenţă dar acest trend a fost inversat ulterior şi ne-am întors în 2016 la nivelul realativ din 2011. Adică, pe fond de creştere robustă am performat la fel ca în perioada de criză.

8.La proporţia persoanelor care locuiesc în condiţii improprii ( gen acoperiş spart, pereţi sau fundaţii cu igrasie etc.) în sfârşit întâlnim un indicator la care s-a reuşit apropierea de media UE şi chiar o perfomanţă semnificativ mai bună, deşi exigenţele naţionale în materie ar putea putea fi discutate faţă de cele din alte state membre.

9.La ponderea persoanelor care trăiesc în gospodării fără instalaţii sanitare de bază (baie, duş, toaletă cu apă curgătoare), în pofida unor progrese evidente, România nu a reuşit să reducă decalajul relativ. 

De reţinut, suntem atât de departe de practica europeană, încât a trebuit să utilizăm în loc de procentaje numărul de ori, românii fiind în acastă situaţie total incompatibilă cu civilizaţia modernă cam de 15 ori mai des decât europenii cu care ar trebui să ne integrăm.

10.În ceea ce priveşte suprapopularea în materie de condiţii de locuit (unde standardul european impune anumite condiţii, precum o cameră de zi plus o cameră pentru fiecare cuplu de adulţi sau adult/adolescent singur), deşi am reuşit să coborâm sub pragul de 50% în 2014, am bătut pasul pe loc în materie de convergenţă din 2010 încoace, la un nivel triplu faţă de media europeană.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Iulian Soare

Monitorul Educației 2019: Țintele din Strategia Europa 2020 și poziția României față de ele

România este în continuare departe de țintele fixate pentru 2020, la capitolul Educație, chiar dacă țintele naționale sunt modeste, comparativ cu cele europene, reiese din […] ... 
Citeste mai departe »

redactia

”DAC” – sau lupta UE cu evaziunea și cu planificarea fiscală agresivă

Analiza de mai jos este un scurt rezumat al unei analize apărute în nr. 97 al CRONICILOR Curs de Guvernare, la secțiunea ”Scena europeană”. Eforturile […] ... 
Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Cum ratează România șansa de a deveni hub regional pe piața gazelor naturale: TAP se mișcă mai repede decât BRUA

Șansele României de găzdui  un hub regional pe piața gazelor naturale sunt pe cale să fie compromise, atâtea cât mai erau, căci resursele din regiunea […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Echipa Ursula von der Leyen: 25 de certitudini și două necunoscute – Italia și România

După ce președintele Emmanuel Macron a nominalizat-o, pe 27 august, pe Sylvie Goulard pentru a face parte din echipa președintelui-ales al Comisiei Europene, numai Italia […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

”Amprentele” ALDE asupra guvernelor epocii Dragnea

Miniștrii ALDE (cu excepția notabilă a Ramonei Mănescu, de la Externe) au demisionat marți din guvernul Vioricăi Dăncilă, punând în practică decizia de luni a […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »