Zona Euro faţă de SUA şI Japonia. Indicatori-cheie (2)

De Marin Pana | 15.3.2012 .

Viitoarea aderare a României la Zona Euro ridică şi problema cunoaşterii principalilor indicatori ai acesteia, pentru a ne putea forma o idee asupra dimensiunii ei în context mondial. De aceea, am considerat utilă o alăturare a principalelor forţe mondiale, cu prezentarea sintetică a situaţiei lor economice.

Pe partea de execuţie bugetară, toate cele trei economii de forţă la nivel mondial se confruntă cu probleme majore, atît pe partea de execuţie bugetară, cât şi pe zona de datorie publică. Dezechilibrele care se manifestă vor efecte negative pe termen mediu şi lung ( vezi tabelul).

Câteva observaţii.

1. Cu un deficit de 6,4% din PIB rezultat din execuţia bugetră, ZE este foarte departe de criteriile stabilite la Maastricht şi cerute pentru aderarea la moneda unică. România se confruntă literlamente cu zicala „să faci ce spune popa şi nu ce face popa”, dar una este să fii ţinut cu mari eforturi înăuntru, precum Grecia, şi alta să vrei să intri.

Cu toate acestea, contrar ponderii ocupate în dezbaterile şi ştirile oferite de mass-media, ZE stă semnificativ mai bine decât SUA, care a ajuns în prezent la pragul psihologic de 100% datorie publică raportat la PIB ( dar tipăreşte dolari recunoscuţi ca mijloc de plată la nivel internaţional) sau Japonia, a cărei datorie publică astronomică (188,4% din PIB) este deţinută preponderent de rezidenţi la dobânzi extrem de mici, altminteri ar fi insuportabilă.

După cum se poate observa, egalitatea există dar nu pentru căţei, nici măcar la nivel înalt, drept care România nu poate decât să se plieze pe regulile jocului şi să le folosească, dacă va putea, şi în interes propriu.

2.Veniturile bugetare sunt mult mai mari în ZE decât în Japonia, care trece pragul de 30%, sau SUA, situată binişor sub acest prag. Interesant este că ZE şi SUA au impozitare directă comparabilă, ceea ce face diferenţa fiind impozitarea indirectă ( accize, TVA – SUA nici nu are, ci utilizează aşa numitele sales-tax, taxe vamale) şi, mai ales, contribuţiile sociale. Acestea din urmă sunt de 2,3 ori mai mari în ZE decât în SUA.

Japonia are cele mai mici impozite directe, impozite indirecte ceva mai mari decât cele americane, dar se plasează undeva la mijloc pe partea socială, între modelul european şi cel nord-american.

România are impozite directe mai joase chiar decât cele nipone ( 6,3% din PIB în 2010 şi în scădere pe 2011 ), impozite indirecte „europene” ( 11,5%) şi contribuţii sociale „subjaponeze” (8,9%). Venituri cu care are pretenţia să asigure protecţie socială, fără a avea şi resursele adecvate.

Demn de reţinut, la noi, veniturile nefiscale au reprezentat 3,9% din PIB, mai mult decât impozitul pe salarii, venit, profit şi câştiguri din capital (3,7%). Impozitul pe profit a adus la buget doar 2% din PIB, respectiv 6% din încasările bugetare.

3.Cheltuielile în ZE au depăşit pragul de 50%, mult peste cel neatins de 40% în preajma căruia s-au situat atât SUA cât şi Japonia. România nici nu are cum şi nici nu ar fi de dorit să ajungă la asemenea plafoane relative, care reclamă o implicare şi mai puternică a statului în gestiunea fondurilor.

Plăţile sociale sunt similare în Europa şi Japonia, undeva la un sfert din PIB, ceea ce exprimă un grad mai mare de solidaritate socială şi mai mic de individualism. SUA se află cam la 60% în acest domeniu (15,6% din PIB) dar peste asistenţa socială asigurată în România (13,4% cheltuieli explicite cu asistenţa socială în 2010, reduse la 12,4% în 2011).

Per total, strângem relativ puţini bani şi îi utilizăm ineficient. De unde şi concluzia că ar trebui să folosim banii publici mai cu cap şi cu mai puţin furt. După care să colectăm semnificativ în plus de la mai mulţi, prin conformarea strictă la lege, nu prin majorarea taxelor aplicate „bunilor-platnici”.

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Mariana Bechir

Top-ul discernământului: Creștere spectaculoasă în august a diferenței dintre costurile de împrumut ale României și cele ale altor state UE

Rata dobânzii pe termen lung a scăzut sub zero în Zona Euro și a coborât la doar 0,28% ca medie la nivelul UE, valoare la […] ... 
Citeste mai departe »

Mariana Bechir

Bruxelles / Fondul pentru ajustarea la globalizare, adaptat pentru un Brexit fără acord

Atribuțiile Fondului european de ajustare la globalizare (EFG) au fost extinse de UE pentru a cuprinde și ajutarea eventualilor șomeri ce vor rezulta dintr-o ieșire […] ... 
Citeste mai departe »

Victor Bratu

Competitivitatea în regiune: Indicatorii economici ai României față de celelalte state

România nu își fructifică potențialul de creștere al competitivității în raport cu celelalte țări din Europa Centrală și de Est, din cauza dezechilibrelor interne și […] ... 
Citeste mai departe »

Iulian Soare

Tehnocrații de la Bruxelles pregătesc debutul spectaculos al Comisiei von der Leyen: 100 miliarde euro pentru dezvoltarea de ”campioni europeni” în afaceri

Noul executiv al Uniunii Europene vrea să înființeze un fond de 100 miliarde euro cu ajutorul căruia să ”crească” noii ”campioni europeni” care să fie […] ... 
Citeste mai departe »

Razvan Diaconu

Cât şi cum este integrată România cu Zona Euro din punct de vedere al comerţului

România a ocupat în anul 2018 poziţia 13 ca partener comercial al Zonei Euro, atât pe fluxul de export cât şi pe cel de import, […] ... 
Citeste mai departe »

Planul BCE de susținerea a țărilor din zona euro a demarat: îl însoțesc îngrijorările

Pericolul de ieșire a unor state din zona euro pare a fi trecut odată cu verdictul Curții Constituționale din Gernmania în favoarea implicării financiare a […] ... 
Citeste mai departe »

Dilema zilei: Redresare prin austeritate sau creştere prin relaxarea deficitelor?

Modelul creşterii pe baza unor deficite relaxate a fost utilizat pe scară largă în democraţiile occidentale în ultimele decenii, întrucât aduce atât dividende politice ( […] ... 
Citeste mai departe »

societate

Studiu ECFR: Europenii, SUA și garanția securității. Opiniile din România

Cetăţenii europeni nu ar mai considera că Statele Unite sunt garantul securităţii Europei, ci ar prefera consolidarea rolului Uniunii Europene pe plan global, printr-o abordare […] ... 
Citeste mai departe »

Vacanțele europenilor / Românii, cea mai mică pondere a concediilor în străinătate, cele mai mici cheltuieli medii per călătorie

Aproximativ 467 de miliarde de euro au cheltuit cetățenii europeni, în 2017, pentru călătorii, iar 26% din acest total le-a revenit germanilor, conform Eurostat. În […] ... 
Citeste mai departe »

Oficial, numărul românilor emigrați anul trecut, mai mic decât cel din 2017. Rectificările vor răsturna situația

Numărul românilor plecați anul trecut în străinătate pentru o perioadă mai mare de 12 luni a fost de 238.926, mai mic decât cel din 2017, […] ... 
Citeste mai departe »

România, Polonia și statele baltice – o dură declarație comună, la 80 de ani după Pactul Ribbentrop-Molotov

România, Lituania, Letonia, Estonia și Polonia au semnat o declarație comună cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, în care […] ... 
Citeste mai departe »

Protocolul secret al Pactului Ribbentrop-Molotov a fost publicat de Moscova la 80 de ani de la semnare

Într-o încercare de a-i convinge pe aceia care continuă să nege existenţa protocolului secret al Pactului Ribbentrop-Molotov, guvernul rus a decis să-l publice şi să […] ... 
Citeste mai departe »